Unele aspecte de urbanistica

Am decis sa descriu un pic specificul oraselor din SUA, ca sa clarific unele aspecte ale urbanisticii din diferite parti ale lumii. Daca e sa ne referim la orasele din Europa, perioada lor de aparitie este diferita, pe parcursul istoriei medievale se creaza orase- targuri, in jurul unor pete centrale, care serveau drept loc pentru a se aduna toata populatia orasului. Orasele - state, se concentrau in jurul acestor piete centrale, pentru a discuta problemele cele mai importante. Istoria si-a lasat amprenta asupra amplasarii si arhitecturii acestor orase, si astazi, daca privim planul oraselor, vedem ca multe din ele sunt in forma de circumferinta. De exemplu, daca privim harta orasului Brussel, vedem ca ea este in forma de cerc.

 

Acelasi tablou poate fi vazut, daca examinam harta orasului Moscova, de exemplu. Strazile se situeaza in forma de raze, care au in centrul Cremlinul. Cercul este creat de  "Sadovoe calito" care imprejmueste partea centrala a orasului.

Un pic altfel arata harta Chisinaului, dar, la fel, este piata centrala a orasului, care constituie centrul orasului.

 

Astfel, daca ne referim la orasele din SUA, ele arata diferit. Istoria constituirii acestor orase difera de cea europeana, ele fiind niste aseyari ale colonistilor din diferite tari, astfel incat si amplasarea lor este diferita. De cele mai multe ori ele i-si au inceputul lor de la caile maritime, unde la inceput debarcau colonistii. Strazile sunt drepte, amplasate paralel si perpendicular, in patrate si dreptungiuri corecte. De cele mai multe ori nu au un loc central, sau, nu este piata centrala o orasului, dupa cum este traditia europeana. Orasul New Orleans la fel este amplasat langa Lacul Pontchartrain si raul Mississippi, la o cotitura a acestuia, care i-a permis pe parcursul anilor sa serveasca si ca adapost natural in calea dusmanilor.

Vedem o amplasare radiala, dar  acest specific este din cauza cotiturii raului, si nu din considerentul ca este centrul orasului.


Sursa
2007-09-19 03:45:00



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

17:38:16Joker: Folie à Deux —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
13:00:06Să fii curios, e de folos! —» Biblioteca Hristo Botev
19:45:15Au influențat scrierile apocrife creștinismul timpuriu? – Vasile Filat —» Moldova Creștină
18:53:00Febră electorală. Vom fi ceea ce alegem —» Argentina Gribincea's Blog
09:24:45DIN YES-EURI —» Leo Butnaru
20:26:44Divorțul civil este egal cu divorțul religios? – Vasile Filat —» Moldova Creștină
19:57:23Care este legătura dintre rugăciune și “cântări de laudă” din Iacov 5:13? – Vasile Filat —» Moldova Creștină
05:59:17Despre ateism și religie (Live) —» Curaj.TV | Media alternativă
04:49:10Recuperarea emoțională și vindecă-ți sufletul – Vasile Filat —» Moldova Creștină
19:45:00POEMELE UITĂRII —» Andrei LANGA. Blogul personal
14:46:57O Campanie de bun augur —» Biblioteca Hristo Botev
12:15:52Marș împotriva violenței de gen #București —» Curaj.TV | Media alternativă
05:18:40Diaspora ține în viață visul european al Moldovei, dar ce folos? —» Curaj.TV | Media alternativă
10:56:43Fenomenul rm —» Argentina Gribincea's Blog
10:09:59CĂRĂRI/ SENDEROS —» Andrei LANGA. Blogul personal
10:02:15POEMELE UITĂRII —» Andrei LANGA. Blogul personal
08:45:22Hardcore moldovenesc —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
19:18:45Despre referendumul și prezidențialele din Moldova (live) —» Curaj.TV | Media alternativă
10:20:41Matei, 1 an și 4 luni: de la primii pași la cățărat și alergat —» Andrei Albu - omul alb cu gînduri negre
19:59:18Lanț uman în IOR pentru salvarea parcului —» Curaj.TV | Media alternativă
15:18:00Pluto/Soare - punct de cotitură în destinul personal —» codul omega
05:07:09DIN COSMOGRAME —» Leo Butnaru
21:57:16Din lumea prădătorilor științifici (2) —» Gheorghe Cuciureanu
21:46:44Din lumea prădătorilor științifici (1) —» Gheorghe Cuciureanu
19:31:35Graficienii de aur ai orașului —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag