SECETA
Introducere despre Vitejii NeamuluiAm vrut să vorbesc despre secetă. Dar știu că moldovenilor acest subiect n-o să le placă. E prea banal, prea pământesc, prea profan. Iar moldovenii, popor de profundă spiritualitate, preferă temele transcendentale, sacrul, viața de apoi, jertfirea pe altarul Istoriei, Unirea. Din moși-strămoși ei își povestesc la gura sobei ori la gura beciului faptele uimitoare ale Vitejilor Neamului. Unul din eroii moldovenilor, Dănilă Prepeleac, a inițiat construcția unei minunate mânăstiri, și numai uneltirile diabolice ale unui drac împielițat sau, poate, mâna lungă a Moscovei, l-a împiedicat să-și ducă opera la bun sfârșit. Eroul Cibirică a luptat contra semințiilor semitice doborându-le vitejește menorah la pământ. Un alt erou, Marcel Bălțeanul, în crâncene conferințe de presă, a ținut piept năvălirilor din Asfințit și a reușit să-l ia prizonier pe cavalerul apusean Soddom fon Pidarkraft, care a fost de atunci sortit să lâncezească în strâmta chilie a unei mănăstiri. Mai mare decât toți eroii și eroaiele este însă Romica Parpanghelenco, care a făcut o minunată călătorie în rai, pentru a se întoarce de acolo cu o oaste de îngeri. Romica a dat îngerilor câte un trandafir de 5 lei și le-a poruncit să urce în autobuse cu destinația Bălți. „Înconjurați cetatea, somați-i pe necredincioși să iasă afară, și binecuvântați-i cu acești trandafiri, în numele Unirii!” Și așa s-a făcut! Blagosloviți de îngeri, seduși de mirozna rozelor, necredincioșii din cetatea Bălțiului au renunțat la rătăcirile lor prin întunericul neștiinței și au jucat Hora Unirei! După care au oferit îngerilor un delicios scrob din ouă proaspete de găină. ...Iată deci zăbavele moldovenilor, popor transcendental, predestinat să trăiască în compania muzelor, să povestească cu voie bună despre intrigile geopolitice ale dușmanilor patriei și să viseze la fapte mari!.. Nu cred că le va plăcea să audă despre secetă. Să încerc, totuși. Poate că cineva mă ascultă.
SUA, grânarul lumii, lovite de secetă(informații culese din ziarul „La Repubblica” din 7 august 2012)
Căldura teribilă a acestei veri a lovit din plin emisfera nordică a planetei. Veri foarte calde au mai fost și mai înainte, totuși mulți savanți sunt convinși că de data asta își spun cuvântul schimbările climatice de pe Planeta Pământ, schimbări datorate în mare parte activității omului. Căldurile pun la grea încercare asfaltul drumurilor, oțelul și betonul construcțiilor. Lipsa apei lovește nu numai agricultura, dar și industria care o consumă în mari cantități, dar și hidrocentralele, dar și centralele electrice atomice. În India, unde musonii au întârziat, un blackout grandios a lăsat fără electricitate 600 milioane de oameni. Seceta a lovit cu putere Statele Unite. Iar această țară nu e numai supraputerea economică și militară pe care o cunoaștem de obicei, mai este și grânarul lumii. SUA au agricultura cea mai performantă de pe planetă și furnizează alimente în toată lumea, inclusiv China și Africa. America nu a mai cunoscut de mult o vară așa de fierbinte și secetoasă. Sunt lovite grav de lipsa precipitațiilor 29 de state. Marile întinderi din Midwest, din Illinois până la Indiana, reprezintă peisaje dezolate, un pământ ars, cu crăpături adânci. Roada de porumb e compromisă în măsură de 88%. Rezervele de grâu și soia sunt minime. Calitatea cerealelor care au supraviețuit e joasă. Nu, americanii nu vor muri de foame. Vor trebui totuși să suporte o creștere a prețurilor la produsele alimentare de circa 5%. Lovitura va fi dură mai ales pentru familiile sărace, pentru șomeri. Mai puțin pentru ceilalți americani. Căci consumatorul american rămâne să fie unul din cei mai bogați din lume: cheltuiește pentru mâncare doar 13% din venitul său. Și mai puțin vor avea de suferit agricultorii înșiși. Există în SUA 1,2 milioane de agricultori (în 1935 erau 7 milioane), iar 85% din terenurile lor sunt acoperite de asigurări. În mod paradoxal, de pe urma colapsului agriculturii americane va avea de suferit restul lumii. Această alarmă este lansată de un cor de organizații: FAO, agenția agro-alimentară a Națiunilor Unite, Banca Mondială, ong-urile umanitare cum e Save The Children. David Nelson, expert în materii prime, afirmă că „avem de față un șoc climatic și o scădere reală a recoltelor. Prețurile cu ridicata la soia și porumb au bătut recordurile absolute, prețul grâului a crescut cu 50% în cinci săptămâni.” ONU atenționează asupra consecințelor acestei situații pentru săracii lumii, adică acea mare parte a umanității care cheltuiește 75% din venituri pentru a procura mâncare. Pentru coloși ca China problema nu e atât de acută. Această țară, având resurse financiare enorme, își poate permite luxul de a cumpăra alimente chiar și la prețuri foarte înalte. Problema e gravă pentru țările din adevărata lume a treia. În Bangladesh, Egipt, Africa subsahariană foamea ar putea provoca instabilitate, revolte, războaie civile.
Cum răspunde Republica Moldova la secetă și la schimbările climei?
Cu o greutate foarte mare a agriculturii în PIB, țara noastră are de suportat grave consecințe de pe urma secetei. Iar populația noastră săracă va avea de suferit și de pe urma creșterii prețurilor la nivel mondial. De aceea, mai înainte de multe alte întrebări, noi toți – nu numai guvernanții – ar trebui să ne punem un șir de întrebări serioase:
- Cum utilizăm resursele noastre hidrice care nu-s puține?
- Cum captăm apa de ploaie și apa zăpezilor care se topesc?
- Cum devenim unul din marii exportatori mondiali de miez de nucă?
- Cum reîncepem să producem mere în cantități industriale pentru export?
- Cum putem avea pe masă legume proaspete moldovenești în tot cursul anului?
- Cum evităm ca străinii, chinezii de exemplu, să cumpere în masă pământurile noastre?
- Cum scădem prețul de cost al producției noastre agricole, pentru ca să nu fie înlăturată de pe piață?.. Recunosc, nu știu a răspunde la aceste întrebări. Știu a prăși bine păpușoii, știu a clădi bine fânul în remorca tractorului. Dar la întrebările astea rog să răspundă alții. Deci, domnilor țărani, cei care știu, să nu tacă.
Sursa
2012-08-10 11:08:00