Reîntoarcerea la aur: Cu cât ne-a scăzut cu adevărat puterea de cumpărare din 2005 încoace

Preţul aurului pe pieţele internaţionale a crescut cu peste 360% în ultimii şapte ani şi jumătate, în timp ce indicele oficial al preţurilor de consum din Republica Moldova a prezentat un avans de 83,1%. Criza tot mai acută a sistemului financiar mondial şi deteriorarea masivă a sistemului monetar internaţional actual, bazat pe valute nesusţinute de nici un fel de active tangibile reale şi manipulate după bunul plac al guvernelor şi băncilor centrale, readuce puternic în prim-plan rolul aurului ca etalon monetar real, capabil să dea valoare banilor, dar şi economisirii. 
Monedele aflate în prezent în circulaţie oficială, a căror emitere constituie monopolul diferitor state, au ajuns să fluctueze unele în raport cu celelalte aproape exclusiv pe baza concurentei dintre „tiparniţele” băncilor centrale, faptul că toate s-au depreciat masiv în raport cu aurul arată cât de mult i-a sărăcit actualul sistem pe cei care realizează venituri şi economisesc în bani de hârtie. Totodată, deprecierea masivă a valutelor a tras în sus IPC-ul tuturor statelor.
În Republica Moldova, indicele oficial al preţurilor de consum (rata inflaţiei), calculat şi raportat de Biroul Naţional de Statistică s-a majorat cu 83,61% în intervalul decembrie 2004 – iunie 2012. Totuşi, tot potrivit BNS, câştigul salarial net mediu pe economie a avansat de 3,2 ori în aceşti şapte ani şi jumătate, de la 1079 lei/lunar la 3489 lei/lunar, indicând, cel puţin teoretic, un avans consistent al puterii reale agregate de cumpărare la nivel naţional. Ceea ce ştim cu certitudine este că, în perioada luata în calcul, Republica Moldova s-a confruntat cu o creştere generalizată a preţurilor, chiar dacă, luate individual, diferite bunuri şi servicii s-au scumpit diferit. Gradul de scumpire a fost determinat atât de cerere şi de ofertă, cât şi de nivelul de impozitare sau de subvenţionare, de gradul de oligopolizare a pieţelor, de evoluţia cotaţiilor internaţionale şi a cursului leului în raport cu principalele valute.
Astfel, ca să luam numai trei exemple, în ultimii şapte ani şi jumătate, pâinea s-a scumpit cu 42,2%, combustibilii (benzina, motorina, gazul lichefiat) cu peste 90%, iar ţigările – cu aproape 52,2%. Pe de altă parte, însă, preţul aurului a cunoscut în intervalul respectiv un avans mult mai pronunţat. Cotaţia în dolari, calculată de către World Gold Council, a metalului galben, a crescut cu 363% de la începutul anului 2005, la 1620 USD pe uncie, ceea ce a generat majorarea continuă a preţurilor bijuteriilor din aur comercializate pe piaţa locală.
Etalon stabilBanca Naţională a Moldovei dispunea, până acum câteva luni doar de rezerve valutare, însă de la sfârşitul lunii aprilie BNM a inclus în rezervele obligatorii şi o cantitate de aur de 5,58 kg estimată la 3,6 mil. lei. Iar cotaţia în lei a metalului preţios este strâns corelat cu fluctuaţiile de preţ ale acestuia pe pieţele internaţionale, unde metalul galben este denominat în dolari. În preţul aurului se regăsesc într-o măsură oarecare şi mişcările cursului de schimb al leului faţă de principalele valute, respectiv euro şi dolar.
Totodată, preţul aurului mai are până să atingă nivelul maxim, fiind stimulat de dobânzile reale scăzute şi de nevoia de instrumente sigure şi durabile de economisire şi investire, se arată în cel mai recent raport Erste Group pe această temă, intitulat „Avem încredere în aur”. Potrivit documentului citat, Federal Reserve îşi va menţine politica de dobândă zero pana cel puţin în 2014. Prin urmare, dobânda reală va rămâne negativă, pregătind astfel terenul pentru o creştere şi mai mare a preţului aurului. Ceea ce evident va devaloriza valutele statelor şi va trage IPC-ul în sus inclusiv în Republica Moldova.
„Asistăm la o remonetizare a aurului, aurul redevine politically correct. Graţie înaltei sale lichidităţi şi caracteristicilor sale unice, calitatea sa de garanţie devine tot mai proeminentă. Se produce o renaştere a aurului în sistemul financiar internaţional, ceea ce înseamnă că bazele unei reîntoarceri la un sistem monetar sănătos au fost puse”, se afirma în raport.
Preţ estimat, de 2300 USD„Preţul aurului a crescut cu 26% de la ultimul raport al Erste Group privind aurul, din iulie 2011”, potrivit raportului proaspăt al grupului. Potrivit acestuia, pe termen scurt, s-ar părea că există o tendinţă de consolidare continuă, însă cea mai bună perioada a sezonului pentru aur începe în august.„Preţul estimat pentru următoarele 12 luni este de 2.000 de dolari/uncie, însă pe termen lung estimăm un preţ de cel puţin 2.300 de dolari/uncie, se mai spune în raportul Erste Group
Bun si pentru inflaţie, şi pentru deflaţieÎn ce priveşte fenomenul monetar care va domina lumea în anii următori, respectiv inflaţia sau deflaţia, deocamdată nu există un răspuns. Însa aurul este un activ de calitate în ambele variante. În perioade inflaţioniste, sunt preferate activele reale, lichidităţile fiind preferate în vremuri de deflaţie.
„Aurul este lichid, divizibil, indestructibil şi uşor de transportat. Este totodată un bun simplu, durabil în timp şi viabil. Mai mult, există o piaţă globală pentru aur şi nu există riscul de neplată. Astfel, aurul este perceput tot mai mult drept lichiditate de înaltă calitate şi mai puţin drept marfă, situaţie care determină creşterea constantă a preţului”, se mai arată în raportul Erste Group.
În analiza grupului financiar se mai precizează că unul dintre motivele excelentei evoluţii a aurului este raritatea relativă a metalului preţios în comparaţie cu bancnotele care pot fi tipărite arbitrar.„Aurul este atât de apreciat deoarece producţia anuală este foarte scăzută în comparaţie cu rezervele existente. Rezervele de aur cresc cu aproximativ 1,5% pe an, comparativ, masele monetare agregate care cresc într-un ritm mult mai susţinut”, potrivit raportului.
În plus, atractivitatea aurului ca formă sigură de economisire creşte mai ales în momentele de incertitudine economică. „Banca Centrală Europeana (BCE) tocmai a micşorat ratele de dobândă la un minim record şi se pare că le va menţine la acest nivel vreme îndelungată.
Un volum de 136 litri de bere, cât o unice de aurPuterea de cumpărare a aurului calculată în bere se află la un nivel destul de ridicat, o uncie asigurând în acest an 136 de litri la festivalul Oktoberfest din Munchen, peste media ultimelor decenii, de 87 de litri, şi are în continuare perspective bune de creştere, potrivit raportului Erste.
Astfel, în timp ce un litru de bere la Oktoberfest costa echivalentul a 0,82 euro în 1950 şi 9,50 euro în 2012, o uncie de aur, care în urmă cu 62 de ani cumpăra uşor peste 80 de litri de bere, înseamnă acum 136 de litri.Creşterea anuală a preţului berii s-a situat în medie la 4,1% începând din 1950. Valoarea istorică maximă a aurului, calculată în bere, a fost înregistrată în 1980, când cu o uncie se puteau cumpăra 227 de litri.
Victor URSU 
Sursa: www.eco.md