Fețe. Multe. Intuneric. Atunci cind privesti in jur, nu conteaza. Ah, ba conteaza si de asta incerci sa fii cu nasu’ pe sus si la figurat si la propriu. Uite, o cunosti. Adica ma rog, vizual si ti-ai facut deja impresia fata de ea. Asa , din cele auzite. Si ce mai conteaza altceva, ca oricum nu aveti tangente. Da..dar asa e si la tine, doar aparantele isi spun cuvintele. Tu nu mai ai nimic de adaugat. Da da, si fizicul! Infatisarea conteaza. Cum te imbraci, de unde , ce si cat. Cum arati, cica natural..Cum mergi,cum vorbesti, cum privesti si daca incurci sau nu cuiva,adica persoanei respective.
o lume continua de masti. o lume continua de falsi. Observ, fara sa fac nici un efort, dar de-as mai incerca-o..Vin dintr-un trecut plin de resentimente si sunt intr-un prezent care nu-mi apartine. Insa se observa exact opusul si asta las la vedere. Cine o vrea cu adevarat, o sa vada dupa acel perete. caci, intr-un final, asta fac eu , asta fac toti. Ma rog, invers spus e situatia.
“..e intuneric tot. Mi’e intuneric si in ganduri. Nu mai vad nimic. nu mai aud. simt ca esti pe aproape, dar nu’mi pasa. De ce? Nu stiu, nu’mi pot forta sentimentele. ma doare inima si inchid ochii, corpul miscandu’se involuntar..ba chiar necontralat de mine , ci de acele pahare luate.Acum ma gindesc la tine. acolo unde ma simteam bine, unde ma simteam eu. locusorul meu de langa tine , care’mi oferea liniste si increderea de a fi eu, caci asa ma iubeai. Si nu’mi era frica.mie dor, poate. ..deschid ochii si simt din nou fumul de tigara patrunzand in mine.mai vreau un fum, doar unul pentru seara de azi in care nu ma simt eu. “
Filed under: between the sun and the moon, Nuanţe nedefinite., Shadows.
