BNM VS CNPF: CINE TREBUIE SĂ EXERCITE CONTROLUL ASUPRA SECTORULUI NEBANCAR?

Pe piaţa financiară a Moldovei este intens dezbătută întrebarea referitor la numărul regulatorilor de stat şi, în particular, cine trebuie să exercite controlul asupra sectorului financiar nebancar.
În prezent, există doi regulatori – Banca Naţională (întreg sistemul bancar) şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare (piaţa de capital, asigurări, microcreditarea). Pe viitor, urmează să fie decisă şi „soarta” companiilor de leasing.
BNM optează pentru plasarea întregii pieţi financiare sub controlul unui singur regulator, CNPF vrea, însă, ca BNM să exercite control numai asupra domeniului bancar, iar cel al sectorului financiar nebancar să-i revină Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare.
Dezbaterile uneori provoacă polemici aprinse. Însăşi participanţii la piaţa financiară au opinii diferite. Unii dintre ei cred că CNPF face faţă sarcinilor ce i-au fost puse şi că în ţară ar trebui să existe un megaregulator de alternativă Băncii Naţionale; alţii, cum ar fi companiile de leasing, de exemplu, sunt convinşi că BNM are  proceduri de control clare, definitivate în baza unei practici de conlucrare de ani de zile cu experţi internaţionali.
Agenţia InfoMarket prezintă  o serie de interviuri scurte la acest subiect cu guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu şi adjunctul preşedintelui Consiliului de administrare al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Victor Captari.
InfoMarket: Este adevărat că între BNM şi CNPF există o competiţie pentru dreptul de a exercita controlul asupra sectorului financiar nebancar?
Dorin DRĂGUŢANU: Nu există nicio luptă între BNM şi CNPF. În prezent au loc discuţii la nivel înalt şi profesionist, fără emoţii, despre viitorul supravegherii sectorului financiar nebancar.
Victor CAPTARI:  Periodic, în presă pot fi întâlnite opinii contradictorii referitor la instituţia care trebuie să exercite controlul asupra pieţii financiare. CNPF a fost creată ca urmare a semnării Memorandumului privind Politicile Economice şi Financiare dintre Republica Moldova şi FMI în 2007. Modelul, în baza căruia CNPF a devenit structură consolidată de control şi reglementare a sectorului financiar nebancar, a fost susţinut de instituţii financiare internaţionale (FMI, BM, BERD), precum şi structuri naţionale ale statului (Guvern, Banca Naţională, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei etc.) De la creare, CNPF îşi exercită activitatea în corespundere cu prevederile Legii № 192 – XIV din 12.11.1998 „privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare”, care stabileşte funcţiile şi drepturile CNPF la capitolul reglementare, licenţiere şi supraveghere a activităţii participanţilor profesionişti la piaţa financiară nebancară. De asemenea, Legea mai prevede că împuternicirile CNPF în domeniul reglementării, licenţierii şi supravegherii participanţilor profesionişti nu le dublează pe cele ale Băncii Naţionale a Moldovei.
InfoMarket: Dar care este poziţia Bănii Naţionale şi CNPF referitor la această chestiune?
Dorin DRĂGUŢANU: BNM nu şi-a schimbat poziţia. Mai devreme sau mai târziu sectorul nebancar va trebui să fie supravegheat de BNM. Nu există o practică uniformă în lume în acest sens. Totuşi într-o ţară mică, precum este Republica Moldova, este logic faptul ca mega-regulatorul să fie banca centrală.
Victor CAPTARI: Poziţia CNPF rezultă din documentul principal de politici adoptat de Parlament – Strategie de dezvoltare a sectorului financiar nebancar pentru anii 2011-2014, care stabileşte direcţiile de dezvoltare a sectorului financiar nebancar şi include implementarea mai multor reforme, precum şi stabileşte clar obligaţiunile CNPF în ceea ce ţine de reglementarea şi supravegherea în domeniul pieţei hârtiilor de valoare, asigurări, microfinanţare şi leasing.
InfoMarket: Puteţi să aduceţi două-trei argumente în favoarea desemnării anume a instituţiei DVS?
Dorin DRĂGUŢANU: 1. Dacă de analizat obiectiv, BNM este mai bine echipată să facă faţă crizelor de sistem. Este demonstrat că dacă apare o astfel de criză şi există mai mulţi supraveghetori, în loc de a lua măsuri urgente de combatere a crizei, se declanşează o acuzare reciprocă de cine este vinovat. În plus, BNM are resurse disponibile de creditor de ultima instanţă, dar numai pentru instituţiile solvabile. În cazul în care o instituţie nebancară, supravegheată de altcineva, are nevoie de un credit de urgenţă, BNM va avea nevoie să stabilească dacă acea instituţie este solvabilă (nu se va baza automat pe afirmaţiile altui regulator). Se va pierde timp şi va spori riscul de colaps financiar.2. supravegherea modernă presupune sisteme informatice performante. Nu are sens de întreţinut astfel de sisteme în mai multe locuri (nu doar costurile sunt de vină), iar BNM are deja cele mai performante sisteme şi o capacitatea mult mai mare de a le îmbunătăţi.3. participanţii la piaţa financiară o sa devina din ce în ce mai sofisticaţi, iar salariile vor creşte în continuare în sector. Regulatorul va trebui să aibă salariaţi buni, ca să facă faţă salariaţilor deştepţi de pe piaţă. Probabil că BNM are o capacitate mai mare de a atrage talente, a-i instrui şi a le plăti salarii cât de cât competitive. Oricum în Republica Moldova nu pot exista mulţi specialişti adevăraţi în pieţe financiare, iar majoritatea lor sunt deja concentraţi la BNM. Cum spun englezii: "Nothing personal, just business".
Victor CAPTARI:  Argumentele în favoarea păstrării modelelor actuale în domeniul supravegherii au la bază indicii de dezvoltare a sectorului financiar nebancar, precum şi aportul CNPF la asigurarea stabilităţii pieţei financiare nebancare. În perioada 2008-2012, pe piaţa financiară nebancară nu s-au întâmplat crize de sistem sau alte dezechilibrări care ar putea periclita activitatea organizaţiilor financiare. De asemenea, nu a existat necesitatea susţinerii instituţiilor financiare din contul resurselor bugetare ale statului. CNPF  a avut un rol important în menţinerea stabilităţii financiare a participanţilor la piaţa financiară nebancară prin reglementarea adecvată a riscurilor existente şi potenţiale. Un rol important aici îi revine managementului eficient de redistribuire a riscurilor, precum şi creşterea încrederii populaţiei în sistemul financiar al Republicii Moldova. 
InfoMarket: Totuşi, BNM şi CNPF au opinii diametral opuse faţă de problema ce vizează instituţia care trebuie să reglementeze sectorul financiar nebancar…
Dorin DRĂGUŢANU: Bineînteles că CNPF are deocamdată altă opinie, pe care eu o respect. Dar trebuie de analizat nu doar starea de lucruri actuală ci şi ce se va întâmpla în Moldova în 10-20 de ani!
Victor CAPTARI: Experienţa internaţională arată că pentru reglementarea şi supravegherea pieţelor financiare pot fi aplicate diferite modele. În procesul de alegere a modelului potrivit, fiecare stat ţine cont de nivelul de dezvoltare a economiei sale. Considerăm că în procesul de promovare a ideii de iniţiere a reformei în domeniul reglementării pieţei financiare, este nevoie de o analiză şi evaluare obiectivă a necesităţii acesteia, precum şi a consecinţelor reformei şi a impactului asupra dezvoltării pieţei, a avantajelor aşteptate şi a factorilor obiectivi de influenţă a reformei.  Reforma structurală în domeniul supravegherii pieţei financiare necesită o responsabilitate enormă în alegerea unui sau altui model aplicat la nivel internaţional. De asemenea, aceasta presupune o analiză minuţioasă a potenţialelor riscuri, precum conflictul dintre obligaţiunile macroeconomice ale Băncii Naţionale şi funcţiile de supraveghere a pieţei financiare, riscul aplicării unei abordări comune în reglementarea diferitelor sectoare cu un nivel diferit de dezvoltare, riscul de reglementare excesivă sau aplicare a unor metode de supraveghere nu tocmai potrivite.

Sursa: http://infomarket.md