FLOAREA AERULUI/LA FLOR DEL AIRE/LA FLOR DE L’AIRE (trad. al catalán por Pere Bessó)


FLOAREA AERULUI
Săruți floarea aerului, eterogenă, îmbrățișezi continuu făptura ei fără de formă și ornamente, fața ta se afundă în golul adimensional, alimentat de rădăcini înmiresmate,ce trezesc amintiri, te trimit în trecut după frunzele verzicare și-au epuizat rezervele de oxigen și nu se mai agită.
Frunze multe, împrăștiate, acoperind cărările în serpentină, ce se vor opri în câte un punct, la popas, acolo unde copaciise poticnesc în câmp deschis ca soldații de zidurile unei cetăținevăzute, cu turnuri și metereze orizontale, cu ambrazuridin care se trage din când în când cu rafale scurte de vânt. 
Cauți culorile caracteristice, purtate de acele rafale de vântpe cărările bătătorite dinspre câmpurile deschise spre păduri,miroși floarea aerului, eterogenă, crescută peste tot deodată,înafăra vreunui anotimp, petalele-i transparente se scutură,cad peste frunzele prefăcute în praf,  levitând în jur.
LA FLOR DEL AIRE
Besas la flor del aire, heterogénea, abrazas continuamentesu ser sencillo, sin forma ni adornos, tu rostro se hundeen el vacío sin dimensiones nutrido por raíces balsámicas,que despiertan recuerdos, te envían al pasado por los hojas que han agotado sus reservas de oxígeno y ya no se agitan.
Muchas hojas, dispersadas, cubriendo los senderos en serpentinaque van a parar en algún punto, para descansar, allá donde los árbolestropiezan en el campo como los soldados en el muro de una fortalezainvisible, con torres y bastiones horizontales, con fortificacionesdesde donde se dispara con ráfagas cortas del viento.
Buscas los colores característicos, llevados por las ráfagas del vientopor los senderos desde los campos abiertos hacia dentro de los bosques,hueles la flor del aire, heterogénea, crecida de una vez en todas partes, fuera de cualquiera estación, sus pétalos transparentes son sacudidos,caen por las hojas convertidas en polvo, volando alrededor.
LA FLOR DE L’AIRE  Beses la flor de l’aire, heterogènia, abraces continuament el seu faïment sense forma ni adorns, el teu semblant s’afona en el buit adimensional, alimentat de raduncles balsàmics,que desperten els records, et lliura al passat per les fulles verdesque han esgotat les reserves d’oxígen i ja no s’agiten.
Moltes fulles, esparses, cobrint els senders en serpentina, que es detindran en algun punt, un alt, allà on els arbress’ensopeguen en camp obert com soldats de les muralles d’una fortalesainvisible, amb torres i parapets horitzontals, amb troneresdes d’on es dispara de quan en volta amb curtes ràfegues de vent.
Busques colors característics, duts per aquelles ràfegues de vental llarg dels senders trepitjats a través dels camps oberts als boscos,olores la flor de l’aire, heterogènia, crescuda de sobte pertot,fora de tota estació, els seus pètals transparents se sotraguen,cauen igualment damunt de les fulles fetes pols, suspeses al seu voltant.
 

 
 
Querido Andrei: Bello poema de la flor del aire. Una gozada cómo la entroncas con los mitos y creencias populares. Te envío en el correo una imagen sugestiva de la misma. Como sé que te gustará, te envío el poema de la gran Gabriela Mistral en el que tal flor cobra vida y dialoga con la poeta:
La flor del aire

Yo la encontré por mi destino,
de pie a mitad de la pradera,
gobernadora del que pase,
del que le hable y que la vea.

Y ella me dijo: "Sube al monte.
Yo nunca dejo la pradera,
y me cortas las flores blancas
como nieves, duras y tiernas."

Me subí a la ácida montaña,
busqué las flores donde albean,
entre las rocas existiendo
medio dormidas y despiertas.

Cuando bajé, con carga mía,
la hallé a mitad de la pradera,
y fui cubriéndola frenética,
con un torrente de azucenas.

Y sin mirarse la blancura,
ella me dijo: "Tú acarrea
ahora sólo flores rojas.
Yo no puedo pasar la pradera."

Trepé las penas con el venado,
y busqué flores de demencia,
las que rojean y parecen
que de rojez vivan y mueran.


           

Sursa
2012-06-29 15:23:00



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

07:27:47MAI ÎN GLUMĂ, MAI ÎN SERIOS —» Leo Butnaru
06:57:00Fan Zimbru, deputat și fondator de club de fotbal. Sergiu Lazarencu despre stadionul național, Irina Rimes și Plaha 🔥🔥🔥 —» Sandu GRECU
06:40:00Republica Moldova face pași concreți pentru alinierea stațiunilor balneoclimaterice la standardele UE, cu sprijinul experților din România 👍 —» Sandu GRECU
05:27:09ÎNTRE PROZĂ ȘI YES-EU —» Leo Butnaru
06:46:34COPILUL ȘI LUMEA —» Leo Butnaru
05:39:58ABERAȚII TRUMP(ISTE) —» Leo Butnaru
05:05:26OMUL ȘI CARTEA —» Leo Butnaru
17:53:00Prograin Organic: agricultura ecologică din Republica Moldova cucerește piețele externe 👍 —» Sandu GRECU
07:33:59Wine run: Colinele Mircești 2026 —» Fine Wine
05:56:04DIN ȘAHUL LUMII, ȘAHUL VIEȚII —» Leo Butnaru
20:03:00Servicii sociale mai bune la Strășeni: Centrul de zi pentru persoane vârstnice „Răsărit” devine mai eficient energetic și mai accesibil ☀️ —» Sandu GRECU
13:25:00Cariera care te conectează cu lumea: Interviu cu Mihai Sava, Președintele AMALT, despre oportunitățile profesiei de Dispatcher 👍 —» Sandu GRECU
12:37:00Cu sprijinul Uniunii Europene, Serviciul social „Locuința Protejată” din Glodeni devine un model de eficiență energetică și incluziune socială 👍 —» Sandu GRECU
10:40:53Spumantul: zâmbetul comercial al sectorului de vinuri —» Fine Wine
09:47:03James Suckling evaluează, în premieră, vinurile Purcari —» Fine Wine
05:25:21DIN ȘAHUL VIEȚII —» Leo Butnaru
09:26:33Între simbol și ironie – Violeta Zabulica-Diordiev —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
08:58:24Cătălin Păduraru: „Acum este pasul obligatoriu de ieșire la atac” —» Fine Wine
05:24:54DE LA PORȚILE ROMEI, DIN ROMA —» Leo Butnaru
05:53:47DIN POEZIA LUMII / FRANCEZĂ —» Leo Butnaru
15:46:39Moldovenii vor un stil de viață sănătos. Transportul alternativ poate fi soluția. —» Curaj.TV | Media alternativă
07:51:24DIN REVISTA TINERILOR —» Leo Butnaru
10:35:36DIN FĂCLIA —» Leo Butnaru
08:15:00Gloria K-1, viitor frumos și bani mulți. Bolea: aducem Europa la Chișinău. 100 de mii de dolari în avion 💲💥🥊 —» Sandu GRECU
07:43:00Pictorița Eleonora Romanescu —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'