FLOAREA AERULUI/LA FLOR DEL AIRE/LA FLOR DE L’AIRE (trad. al catalán por Pere Bessó)


FLOAREA AERULUI
Săruți floarea aerului, eterogenă, îmbrățișezi continuu făptura ei fără de formă și ornamente, fața ta se afundă în golul adimensional, alimentat de rădăcini înmiresmate,ce trezesc amintiri, te trimit în trecut după frunzele verzicare și-au epuizat rezervele de oxigen și nu se mai agită.
Frunze multe, împrăștiate, acoperind cărările în serpentină, ce se vor opri în câte un punct, la popas, acolo unde copaciise poticnesc în câmp deschis ca soldații de zidurile unei cetăținevăzute, cu turnuri și metereze orizontale, cu ambrazuridin care se trage din când în când cu rafale scurte de vânt. 
Cauți culorile caracteristice, purtate de acele rafale de vântpe cărările bătătorite dinspre câmpurile deschise spre păduri,miroși floarea aerului, eterogenă, crescută peste tot deodată,înafăra vreunui anotimp, petalele-i transparente se scutură,cad peste frunzele prefăcute în praf,  levitând în jur.
LA FLOR DEL AIRE
Besas la flor del aire, heterogénea, abrazas continuamentesu ser sencillo, sin forma ni adornos, tu rostro se hundeen el vacío sin dimensiones nutrido por raíces balsámicas,que despiertan recuerdos, te envían al pasado por los hojas que han agotado sus reservas de oxígeno y ya no se agitan.
Muchas hojas, dispersadas, cubriendo los senderos en serpentinaque van a parar en algún punto, para descansar, allá donde los árbolestropiezan en el campo como los soldados en el muro de una fortalezainvisible, con torres y bastiones horizontales, con fortificacionesdesde donde se dispara con ráfagas cortas del viento.
Buscas los colores característicos, llevados por las ráfagas del vientopor los senderos desde los campos abiertos hacia dentro de los bosques,hueles la flor del aire, heterogénea, crecida de una vez en todas partes, fuera de cualquiera estación, sus pétalos transparentes son sacudidos,caen por las hojas convertidas en polvo, volando alrededor.
LA FLOR DE L’AIRE  Beses la flor de l’aire, heterogènia, abraces continuament el seu faïment sense forma ni adorns, el teu semblant s’afona en el buit adimensional, alimentat de raduncles balsàmics,que desperten els records, et lliura al passat per les fulles verdesque han esgotat les reserves d’oxígen i ja no s’agiten.
Moltes fulles, esparses, cobrint els senders en serpentina, que es detindran en algun punt, un alt, allà on els arbress’ensopeguen en camp obert com soldats de les muralles d’una fortalesainvisible, amb torres i parapets horitzontals, amb troneresdes d’on es dispara de quan en volta amb curtes ràfegues de vent.
Busques colors característics, duts per aquelles ràfegues de vental llarg dels senders trepitjats a través dels camps oberts als boscos,olores la flor de l’aire, heterogènia, crescuda de sobte pertot,fora de tota estació, els seus pètals transparents se sotraguen,cauen igualment damunt de les fulles fetes pols, suspeses al seu voltant.
 

 
 
Querido Andrei: Bello poema de la flor del aire. Una gozada cómo la entroncas con los mitos y creencias populares. Te envío en el correo una imagen sugestiva de la misma. Como sé que te gustará, te envío el poema de la gran Gabriela Mistral en el que tal flor cobra vida y dialoga con la poeta:
La flor del aire

Yo la encontré por mi destino,
de pie a mitad de la pradera,
gobernadora del que pase,
del que le hable y que la vea.

Y ella me dijo: "Sube al monte.
Yo nunca dejo la pradera,
y me cortas las flores blancas
como nieves, duras y tiernas."

Me subí a la ácida montaña,
busqué las flores donde albean,
entre las rocas existiendo
medio dormidas y despiertas.

Cuando bajé, con carga mía,
la hallé a mitad de la pradera,
y fui cubriéndola frenética,
con un torrente de azucenas.

Y sin mirarse la blancura,
ella me dijo: "Tú acarrea
ahora sólo flores rojas.
Yo no puedo pasar la pradera."

Trepé las penas con el venado,
y busqué flores de demencia,
las que rojean y parecen
que de rojez vivan y mueran.


           

Sursa
2012-06-29 15:23:00



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

14:54:38Pentru copiii de la Tabăra de Vară a Alianței Franceze vara a început cu lecții —» BiblioCity
14:54:13La Tabără, la Bibliotecă vin copii talentați —» BiblioCity
14:53:49În vacanța mare? De unul singur? Oare cum ar fi? —» BiblioCity
14:53:27Orice întâlnire a copiilor cu scriitorii devine un eveniment memorabil —» BiblioCity
14:52:43Cartea cea de toate zilele. Adevărată lecție de educație patriotică și spirituală —» BiblioCity
14:52:19Copii și Cuvinte. O Vacanță Mare cu o Scriitoare Mare este o Poezie scrisă împreună —» BiblioCity
14:51:57CARTEA cu ochi de copii – cartea cu poezii. Drago Mir – DRAG LUMII NOASTRE, LUMII COPILAȘILOR —» BiblioCity
14:49:23GHICITORI PE PORTATIV. Scriitoarea Marcela Mardare și-a amintit de elevii săi de cândva —» BiblioCity
17:35:45IHTIANDRU —» Andrei LANGA. Blogul personal
11:16:32105 ani de la nașterea artistului plastic Gleb Sainciuc —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
14:45:27EDITORIAL | Cazul „expertului” pedofil și noua mare provocare a lumii „moderne” —» Nicolae Federiuc
11:04:24DACĂ CITIȚI ÎN BULGARĂ, UN INTERVIU DIN REVISTA „FLACĂRA”, EDITATĂ DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN BULGARIA Leo Butnaru - Ognian Stamboliev —» Leo Butnaru
03:42:46PLOAIE —» Andrei LANGA. Blogul personal
07:02:18EXTRAS DIN INTERVIU —» Leo Butnaru
03:01:20JURNALUL CA MEMORIE, 1992 —» Leo Butnaru
10:18:42Primul concediu în patru cu Ilinca și Matei (probabil ultimul în Creta) —» Andrei Albu - omul alb cu gînduri negre
16:32:16Marea strategie scurtcircuitată —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
09:32:49CARTEA cu ochi de copii – cartea cu poezii. Drago Mir – DRAG LUMII NOASTRE, LUMII COPILAȘILOR —» BiblioCity
04:10:45PĂMÂNTUL FĂGĂDUINȚEI / POEME —» Leo Butnaru
19:04:43PLOAIE —» Andrei LANGA. Blogul personal
08:11:39Mărturii din GULAG filmate la Burlacu, Cahul —» Curaj.TV | Media alternativă
06:46:22Cercetașii ingenioși vara la Bibliotecă —» BiblioCity
06:25:46Amintiri despre foame și canibalism —» Curaj.TV | Media alternativă
03:30:24JURNALUL CA MEMORIE —» Leo Butnaru
15:07:39Trei reguli de știut când servim spumant! —» Fine Wine