De cîteva zile gospodinele se porăiesc prin bucătărie, spală iar pe sub holodilnic şi iar studenţii vin acasă din ţara mamă. Necătînd la faptul că deja bate Ispasul în fereastră, oricum tătă lumea votează, mai ales în Romania. Şi iacă cum vă povesteam eu mai înainte Romania nu-i Moldova, nici Moldova Românie. Caroce pe vremea cînd studenţii se sabiresc acasă în vacanţa cu ouă, noi tot nişte studenţi din Nordul Sălbatic faşem rezervări la autocar. Aşa tăt smecher cu o săptămînă înainte să avem scaune în faţă ideale pentru aerisiri. Iaca PAC PAC, FÎSH, FÎSH tăt normal ne-am înţeles, otveceaiem pt călători, cu 80 de roni sau 300 de stepani. Pînă la Sculeni toți români la bazar, pe trasă spre Ungheni bazarul studenților trece pe unda dragostei moldave și a moravurilor prietenești, întreținute de discuții cu adresări : „ Brat”, „Bă Ciuvak”, „Iujnaia”, „rutieră 3 lei”, „zayka” ș.a. La Moldova trecem repede în retrospecivă chestiunile legate de ouăle roşii, slujbă la biserică, pomenirea la cimitir. Caroce fiecare raion boieşte ouăle în felul lor. Iacă la Ialoveni prosta tac cîte unul în banca cu rastfor roşu. La Hînceşti fiecare ou se îmbracă în capron şi se mai ataşează o frunză de pătrujăl sau ce verdeţuri se pot găsi prin vremea şeia. La Orhei ouli sî boiesc în cadari di tablă. Se pun într-o setkă textilă de pîine dahuia ouă, 20 sau 30 sau cîte vrei. În jiumătare de căldare de rastfor se scufundă ouăle pînă la bulbuşi şi se scot cînd simte gospodina orheiancă că deja îs roşii de-a ghinelea. La Căușeni ouăle se prelucreză cu slănină după ce sunt vopsite. La Chişînău nu comentez despre ouă - se vopsesc știu ei cum o fac.Despre slujba nocturnă la biserici se pot zice următoarele: activități de tineret și făleală. Dimineața în zori încă de pe la 4 se încep a înșira coșurile pline cu bitociche, catlete, șunce, ouă și bomboane aduse din Europe odată cu venirea femeilor în Moldova pentru sărbătorile pascale. Tinerii, pubertinii nu îi putem menționa în cadrul acestei activități fiincă clar - slujba serală un motiv bine întemeiat de anu dormi pe acasă și de a petrece all night long cu pațanași din alete colțuri ale satului, libertate în discuții și alea alea. Despre cimitir am numai 2 lucruri să zic: bem cu străinii și mîncam cu neamurile. Pe cînd de cu zori gospodarii bagă în bagajnic pleduri, țoale pentru scaunele de la cimitir, gospodinele bagă la greu în caselore: bitocikă, plăcintă, catlete, ceaunul cu sarmale și mult jin, jin, jin. Dacă tot suntem în intervalul celor 40 de zile luminate după Paște nu îmi permit scriere prostii. Ele încep odată cu sesiunea de vară. În 24 mai e sărbătoare populară cu dată nobilă (ziua de joi, din a şasea săptămână după Paşte), dedicată personajului mitic cu acelaşi nume. Ispas ar fi asistat la Înălţarea Domnului şi la ridicarea sufletelor morţilor la cer. Întrucât ar fi fost un om vesel, credincioşii caută să fie şi ei bine dispuşi de ziua acestuia. Beau, mănîncă o prăjală, o iarbă verde pentru alinarea sufletului și trupului. Este prăznuit ca un adevărat sfânt sau patron al casei şi i se respectă ziua cu interdicţii severe de muncă (Muntenia, Moldova, Oltenia).
Apropo o huinea despre muci
Ce tu ştiai despre muci ?1. Este că sunt cu microbi verzi , albi, galbeni, suri - la fumători, negri la cei ce se joacă noaptea la Paşte sau aprind scaturi de ZIL.
2. Ce nu ştiai tu despre muci, ştie altă lume.
Poţi să te joci bowling cu bilele de muci uscaţi.
Poţi să îi pui pe pixul colegului de grupă, dacă desigur obişnuieşte să îşi sugă tocul.
Mucii verzi sau clăfanii din popor sunt mai tari ca ПВА. Poți să înclei la o nevoie.
