Flori de cireș sub ploaie...
Am vrut să scriu... dar m-am oprit într-o zi! M-am gîndit să-mi sterg această mică casuță din copac, în care revin și-mi recitesc gîndurile... Însă m-am gîndit că o să am din nou tentativa să revin aici. Azi am intrat pe paginile blogului si mi s-a facut dor să scriu... Nustiu! Poate alte gînduri mă preocupă mai mult în ultima vreme, poate de asta nu scriu, dar vreau s-o fac, chiar dacă sunt neîndemînatică și mai fac și greșeli!:)
Mie îmi place cum înfloresc cireșii! În acest anotimp frumos i-am descoperit destul de rebeli... M-am îndrăgostit de ei! Ridicam scările ce duc spre un trotuar îngust din spatele blocului unde locuiesc. Era a doua zi de după Paște și veneam din părțile Șoldăneștiului, care sunt nordice și acolo natura era mai retrasă. Nu mă asteptam să vad pomi înfloriți încă. Ba chiar mai mult: niciodata nu am atras atenția la acei pomi, nici nu știam că-s de cireșe. Am fost plăcut surprinsă să-i văd și să le observ tremuriciul florilor proaspăt desfăcute. A doua zi a plouat. Frumos a plouat! Am stat la balcon si am privit cum stropii veneau agresiv în jos, nu erau purtați de vînt! veneau singuri, o multitudine de linii ploioase și agresive ce-mi loveau florile cireșului de sub balcon... E ceva firesc! Copacii erau bucuroși și măcar... atîta liniște în natură, pentru că în cîteva minute oamenii au dispărut de pe străzi și ploaia se simțea sălbatică și liberă printre bocuri...!Îmi place și ploaia! O ador... dar sunt fricoasă. Am vrut de atîtea ori sa stau sub stropii ei și să mă simt eroina unui film de dragoste ce suferă și doar ploaia o alină, dar am rămas la balcon și ascultam pleoscăiala stropilor.... după ce s-a terminat ploaia, am închis ușa, m-am pus în pat și am tăcut cuminte...
Probabil m-am prins în cuvintele de mai sus... da.. sunt tristă.. mă macină dorul si vreau sa beau putere din cana cu ceai ce-mi stă pe noptieră... Aș vrea o ploaie și pe al meu erou alături...
Sursa
2012-04-20 19:32:00