Pot spune că oarecum am dispărut. Da, sunt trupeşte prezentă pe cînd prea departe de suflet. La mine e bine, acum chiar nu am de ce ma plînge.. Sigur, şcoala dă bătăi de cap dar toate au să treacă. Nu am cuvinte, nu simt nimic… şi chiar nu am ce înşira pe această filă goală. Nu vreau nimic din toate cele ce au fost, ţin de trecut şi nu aşi vrea chiar deloc să’l aduc înapoi. E bine, cu asta mă ţin. Visez să treacă timpul, mi’e dor de soare şi de tricourile de vară )
