În ultimii ani, din ce în ce mai des, observ cum oamenii judecă și aruncă cu noroi în direcția religiei, dintr-un simplu motiv: Bisericile și preoții nu mai par a fi ceea ce ce ar trebui să fie în viziunea unora (în special: atei experți în religie) paradoxal, știu... dar de fapt nu vreau să vorbesc despre convingerile religioase a fiecăruia, despre care cred că fiecare le alege liber și necondiționat.
Vreau să vorbesc despre averile bisericilor, dar și mai mult despre preoții bogați în plinul sens pământesc al cuvântului. Mașini luxoase, vile și tot felul de conturi grase pe numele preoților stârnesc semne de întrebare și indignări în societate, e și firesc... nu pot să adaug un alt comentariu.
Astfel, oamenii din prisma acestor idei, încearcă să găsească “păcatele religiei” și să “demonizeze” mai mult sau mai puțin imaginea ei, religia fiind vinovatul și nicidecum cel ce a înfăptuit x sau y acțiune, preotul, tot om până la urmă.
Închipuiți-vă că am judeca fotbalul ca un sport murdar doar pentru că Maradona a marcat un gol cu mâna iar Zidane a lovit cu capul în piept un jucător italian. Închipuiți-vă că am arunca cu noroi în concursul Eurovision, doar pentru că un participant sau altul a avut o piesă de doi bani. Nu pare a fi cinstit, nu? Nu putem judeca ceva atât de măreț, din prisma unor idei/motive/fapte atât de înguste, din cauza unor oameni care… știți voi mai bine.
Am găsit un pasaj foarte bun, unul care explică într-un mod convingător existența acestei probleme:
[...] Pentru că unii ca aceştia sunt apostoli mincinoşi, lucrători vicleni, care iau chip de apostoli ai lui Hristos.
Nu este de mirare, deoarece însuşi satana se preface în înger al luminii.
Nu este deci lucru mare dacă şi slujitorii lui iau chip de slujitori ai dreptăţii, al căror sfârşit va fi după faptele lor. [...]
A DOUA EPISTOLĂ CĂTRE CORINTENI. CAPITOLUL X1Împotriva apostolilor mincinoşi. Pavel arată virtuţile şi ostenelile sale.
P.S. Am încercat să fiu cât mai scurt în desfășurarea acestor idei, care sper că au fost înțelese. Problema e în preotul cel gras și nicidecum în religie. Cu părere de rău unii preoți-și folosesc influența în scopurile lor meschine sau și mai nou politice, iar despre preoții de partid las loc pentru altădată, dacă mai merită să vorbesc despre ei.
