Subiectul „Săgeata verde la dreapta” a fost o temă intens discutată în ultimul timp. Problema virării la dreapta în intersecţii, cu adevărat, de multă vreme era necesară de implementat în Chişinău şi nu numai şi iniţiativa Primarului de Chişinău a fost salutată de utilizatorii de drumuri, dar până a se implica autorităţile centrale.
Există o regulă în sistemul de circulaţie rutieră, care indică că este recomandată o omogenizare a reglementărilor de circulaţie ci ţările din vecinătatea apropiată (transfrontalieră). Argumentul acestei reguli e simplu şi se bazează prin cunoaşterea de către utilizatori a unor reguli valabile şi pe teritoriul unei ţări vecine, pentru a limita la maxim stresul de a conduce autovehiculului în condiţiile de reglementare rutieră a altui stat.
Ceea ce s-a făcut în Republica Moldova la acest subiect îşi are începutul în Republica Democrată Germania, care a fost pus în anul 1994 în aplicare, după reunificare, pe întreg teritoriul Germaniei, dar, au fost operate şi careva completări în reglementarea acestei manevre. Acestea conţin prevederi cu referire la obligativitatea de a opri în faţa semaforului, pentru a se asigura că pe trecerea de pietoni nu sunt în traversare pietoni şi biciclişti la culoarea verde a semaforului pietonal, apoi se poate trece până în punctul în care există vizibilitate clară a vehiculelor ce vin din stânga, se cedează trecerea acestora, după care se continuă circulaţia. Acest lucru este obligatoriu pentru fiecare vehicul în parte, care are intenţia de a vira spre dreapta.
Este de menţionat că pentru că nu s-a oprit în faţa semaforului, şoferul riscă o amendă de 70€ şi acumularea a 3 puncte de penalizare. Anume cerinţa de a opri obligatoriu la semafor, în mare parte, nu este respectată de către şoferi, iar în multe oraşe din Germania de Vest, acest tip de semnalizare a intersecţiilor a fost exclus, deoarece a crescut brusc pericolul de tamponare a pietonilor şi bicicliştilor.
În acest sens, sunt necesare campanii de informare, inclusiv şi prin alte mijloace de semnalizare, înţelese de utilizatori (vezi figura nr. 1), iar având în vedere că în Chişinău, prima problemă de accidentare este tamponarea pietonilor, cred că cu aplicarea acestei măsuri, numărul acestora va creşte.
Aici, cred că este de menţionat şi faptul că trebuie luate în consideraţie şi alte aspecte locale, dacă le putem spune astfel, cum ar fi: cultura şofatului, normele de standardizare a semnalizării rutiere, calitatea tehnică a intersecţiilor, iluminatul pe timp de noapte, etc., care în Republica Moldova sunt diferite sau în cele mai multe cazuri ni se respectă (ca exemplu este respectarea triunghiului de vizibilitate în intersecţie).
Sunt situaţii, în care, varianta aplicată este periculoasă atât pentru pietoni/biciclişti, cât şi pentru şoferi, cum sunt condiţiile de vizibilitate redusă, în care, şoferul, în primul rând, este pus în condiţii de siguranţă foarte proaste.
Nu este clară poziţia Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor în asemenea cazuri, deoarece o nouă semnalizare rutieră, în prima fază, trebuie să fie inclusă în standarde de norme privind semnalizarea rutieră, cu stabilirea clară a condiţiilor şi locaţiilor, unde poate fi aplicată sau ce prezintă acest panou ca clasificare, dimensiuni, prescripţii de execuţie, instalare, etc., apoi fiind inclus în reglementările de circulaţie. Care sunt locaţiile admise pentru organizarea unui astfel de flux de circulaţie? În zona şcolilor, grădiniţelor, altor instituţii pentru copii, se admite aşa ceva sau nu? Cine a răspuns, din punct de vedere normativ, la aceste întrebări?
Ceea ce face acum Primăria mun. Chişinău, este o lucrare tehnică fără suport normativ, care poate avea consecinţe grave pentru utilizator, nu pentru administraţie, deoarece aceștia nu sunt obligaţi de standard să aplice într-un fel sau altul.
Cel mai straniu este că oficial declarăm că optăm pentru integrare cu Uniunea Europeană, adoptăm standarde moldovene preluate de la Rusia (GOST R 52290:2009), aplicăm semnalizare preluată din Germania, fiind vecini cu România şi Ukraina, care au aplicat acest sistem altfel. Şi totuşi, în ce direcţie mergem?