Love me without fear. Trust me without questioning. Need me without demanding. Want me without restrictions. Accept me without change. Desire me without inhibitions. For a love so free, will never fly away.

~Dick Sutphen

Am observat că îmi place să fiu pe cont propriu, ca să nu zic singură. Îmi place sentimentul acesta, de control absolut asupra vieţii mele: să fac ce îmi place, când îmi place; să nu depind, în niciun fel, de nimeni. Să-mi pot plăti singură cheltuielile, chiar şi atunci când iau masa în oraş, cu un bărbat. Îmi place să ştiu că pot să plec şi să mă întorc, că pot chiar să mă mut, în alt oraş sau altă ţară, fără ca această decizie să conteze sau să influenţeze pentru/pe cineva. Îmi place. Îmi place să mă ştiu aşa, puternică.

Nu ştiu dacă aş avea răbdarea acum să împart timpul meu pentru altcineva; gândurile, grijile, chiar şi bucuriile. Ştiu că sună egoist, dar am impresia că am atâtea de făcut în viaţa asta, încât nu pot stagna, momentan, într-o relaţie şi nici nu cred că pot să fiu la fel, alături de cineva. Mă bucur însă că mi s-a demonstrat că există şi bărbaţi deosebiţi, care ar face orice pentru tine, care se bucură de prezenţa ta, care te plac aşa cum nu ai fi crezut niciodată că poţi fi plăcută şi care te fac să zâmbeşti, înainte de culcare. Mulţumesc pentru acei bărbaţi!

Acum, însă, vreau să ştiu că pot face tot ce îmi doresc şi singură; vreau să ştiu că am încercat toate posibilităţile de a avea succes, pe drumul pe care l-am ales, fără să mă las influenţată de un bărbat, oricât de bun nu ar fi el. Îmi place să ştiu că am toată libertatea de a alege, fără să stau pe gânduri, fără să cântăresc în funcţie de planurile celuilalt. Ştiu că în doi, lucrurile pot fi mai uşor de realizat, doar dacă ai norocul să găseşti exact jumătatea care se învârte după rotiţele tale, în timp ce îşi formează propriul drum.  Credeam că asta li se întâmplă femeilor pe la 30 de ani şi nu ştiu dacă e bine sau corect să fiu aşa. Bineînţeles, când tu n-ai timp de ea, dragostea are întotdeauna timp de tine, căci dragostea nu vine când vrei, ci când trebuie.


Filed under: de suflet:)