14 zile de iubire [10]

- Trebuie să plec în Lichfield, pentru un proiect de 10 zile.
- Cuma adică să pleci? Te muţi acolo?
- Momentan nu, dar nu cred că pot să fac naveta în fiecare zi. O să dorm la hotel, cazarea e plătită de companie.
- Când trebuie să pleci? Bravo! Felicitări pentru proiect.
Mă îmbrăţişează şi nu ştiu ce să spun. Nu îi pot reproşa nimic. Oricum o să plece şi el, în doar câteva zile. Nu mi-aş fi imaginat că, ceea ce la început părea nimic, acum pare important. Important, nu serios. Cumva, în sufletul meu, există o diferenţă.
- Mâine dimineaţă.
- Mâine dimineaţă?! La ce oră?
- La 6.
Mă ia în braţe, mă strânge puternic de parcă aceasta ar fi ultima noastră zi împreună. Îmi mângâie părul şi mă sărută pe ochi.
- O să vii de câte ori poţi, nu-i aşa?
- Pot să păstrez biletul tău ca amintire? evit să-i răspund pentru că, dacă ar fi după mine, aş veni zilnic, dar ştiu că nu este atât de simplu.
- Da, desigur. Ai grijă să nu-l pierzi.
- Da, şi peste zece ani, când o să ne reîntâlnim, o să ţi-l arăt, iar tu o să mă ceri de nevastă.
- Dacă o să fii măritată deja, pot să-ţi fiu amant?
Mâine e o zi lungă. Prima, din ultimele zece, fără el.