“ I don’t know if I should care for a man who made life easy; I should want someone who made it interesting. ”
Edith Wharton
Am înţeles că nu-mi şade bine să vorbesc despre oamenii de nimic, despre oamenii proşti- nu prin lipsa educaţiei, ci mai ales prin lipsa bunului simţ. Oameni care n-o să se schimbe niciodată, din păcate- din păcate pentru ceilalţi oameni care o să-i accepte, o perioadă.
Nu mi-ar sta mai bine să stau în banca mea şi să-mi văd de viaţa mea? Să par genul acela de om, plăcut tuturor, care nici nu pupă funduri, nici nu dă şuturi. Aş putea, desigur, dar nu vreau. Nu vreau pentru că mă deranjează şi, dacă eu nu spun, altul nu spune, ajungem să acceptăm anormalul ca fiind ceva absolut normal.
Şi-a venit deşteptul pământului să impresioneze buricul pământului, dar buricul pământului a zis: nu, nu mă impresionezi. Bărbaţilor, în general, (da, în generalul generalului!) tare le mai place să râdă la glumele misogine. Unii o fac aşa, de dragul glumei, ştiu. Alţii însă, au impresia că au descoperit, încă o dată, spre fericirea lor, cât de proastă e femeia, bucurându-se parcă, da, bucurându-se că e proastă. Altfel nu le înţeleg extazul.
Încercam să-i explic, bărbatului, în general, că nu este atent la detalii. Bărbatul s-a revoltat, jignit, insultat, badjocorit şi mi-a zis: – nu este adevărat, noi respectăm femeia, aşa ipocrită, proastă şi frustrată cum este. Şi virgină, să nu uit. Încercam să explic de ce taurul are două coarne, iar ei o ţineau pe a lor, că vaca dă lapte.
Pe mine nu mă interesează bărbaţii despre care scriu acum, dar se întâmplă ca aceştia să apară în viaţa ta, fie prin prisma unui iubit, a unui şef, a unui prieten, a unui simplu comentator pe blog şi/ sau a unui blogger şi te minunezi. Nu-i poţi bagă la aceeaşi categorie cu bărbaţii educaţi, familişti, serioşi, realizaţi, pentru că nu e corect. Aşa cum nu e corect să nu existe mai mulţi bărbaţi din această ultimă categorie. Zic şi eu, ca femeie.
O să închei articolul spunând că există bărbaţi minunaţi, la diferite vârste, în diferite momente ale vieţii noastre, ca femei. Bărbaţi care o să-ţi deschidă mai mult decât uşa la intrarea în restaurant; care o să te ajute să te dezvolţi, în relaţia cu el, ca persoană integră, prin mulţumire şi satisfacţie. Bărbat a cărui prezenţă te va binedispune în fiecare zi, din prima în care l-ai cunoscut, până la aceea zi, unde se limitează planurile cu el.
Există bărbaţi extraordinar de blânzi şi buni; atenţi, iubitori, sensibili. Bărbaţi care se bucură că te au şi care te fac să te simţi norocoasă pentru că i-ai întâlnit; bărbat care, prin spiritualitatea sa, te face fericită. Bărbat pentru care îţi doreşti să fii o femeie mai bună, mai atentă, mai grijulie. Bărbat simplu, dar virtous. Bărbat inteligent fie prin diplome şi realizări, fie prin bun simţ şi gesturi.
Ce mai vreau atunci? Vreau ca, într-o zi, să pot scrie, în general, mai mult de două paragrafe despre această categorie, prin majoritatea care o va forma. Eu sper, de dragul umanităţii. Mi-s dragi bărbaţii, urăsc misoginii şi nu sufăr proştii.
Filed under: categorii de idiotenie si prostie, de suflet:)
