Ce-i timp? E chin. E nepăsare.
Speranțe ce înoată-n mare,
Corăbii-mprăștiate-n fel și chip
Naufragiate, moarte pe nisip.
E scoici splate-n apa zbuciumată,
E frunză de copac în vânt purtată.
Pe plajă alb nisip, încins de soare.
Răcoarea spumei, a valului vâltoare.
Iar noi o umbră pală venim în schița dată.
Amprentă mică, vagă, pe malul lui lăsată.
Ce piere la apus de soare,
Ori înecați, încet, în valuri bleau de mare.
