Care a fost scopul minunilor în biserica primară? (pt cesaționiști)

Nimeni nu a pus mâna pe o Biblie, și începând s-o citească a ajuns la concluzia că Dumnezeu nu mai face semne și minuni, iar darurile Duhului Sfânt au încetat.

Doctrina cesaționismului își are originea în experiență nu într-un studiu atent al Scripturilor.

Argumentul principal al cesaționiștilor este că scopul principal al minunilor era să-i impună pe apostoli drept autori vrednici de încredere ai Scripturilor.

[1] Unul din scopurile clare ale minunilor a fost autentificarea caracterului lui Isus și relația Sa cu Tatăl ceresc (Ioan 3:2, 9:32-33, 5:36, Marcu 2:10-11, Fapte 2:22, Ioan 10:37-38, 14:11, Matei 12:28, Matei 11:1-6, 14:25-33) iar cel de-al doilea scop a fost autentificarea mesajului cu privire la Isus iar aceasta a fost funcția majoră a minunilor în lucrarea apostolilor (Marcu 16:20, Fapte 14:3).

[2] Dacă scopul principal al semnelor și minunilor era să îi valideze pe apostoli, atunci de ce au făcut Ștefan și Filip minuni? De ce ar avea și altcineva o lucrare cu semne și minuni? De ce a dat Dumnezeu darurile de vindecare și darul minunilor bisericii? (1 Corinteni 12:7-10, Galateni 3:5).

Depinde autoritatea Scripturilor de minuni?

[3] Nici unul dintre autorii Scripturii nu a apelat vreodatăla minuni pentru a-și susține pretenția că scrierile sale erau de fapt Scripturi. Scripturile ne spun exact invers, că ea este testul pentru minuni. (Deut. 13:1-5)

[4] Dacă scopul minunilor ar fi fost aceea de a confirma Scripturile, cum ar fi putut cineva judeca minunile profeților falși (Matei 7:15-23), hristoșilor falși și profeții lor (Matei 24:24), sau pe Anticrist (2 Tes. 2:9)?

[5] Mai există însă autori ai Scripturii care nu erau apostoli și care nu au făcut niciodată vreo minune. Marcu, Luca și Iuda. Au aceste cărți, așadar, mai puțină autoritate decât epistolele lui Pavel? Dacă autoritatea se reazemă pe minuni, atunci aceste scrieri au autoritate mai mică decât celelalte scrieri.

Alții argumentează despre Luca că el era prieten cu Pavel și de aceea trebuie să privim ca inspirate scrierile sale. Dar deja avem de-a face cu alt criteriu pentru canonicitate: prietenia sau parteneriatul cu apostolii.

Dacă se suține că Petru i-a dat misiunea lui Marcu să scrie evanghelia atunci ei se bazează mai degrabă pe tradiție decât pe Scriptură. Aceasta îi așează într-o postură penibilă în care recurg la ajutorul tradiției pentru a stabili autoritatea Scripturii.

Avem 5 lucrări care nu pot fi acceptate prin teoria conform căreia minunile au fost necesare pentru autentificarea Bibliei: Evanghelia după Marcu, Evanghelia după Luca, Faptele Apostolilor, Iuda și Evrei.

Autoritatea Scripturii se bazează pe autorul ei iar noi suntem convinși de autorii ei prin mărturia lăuntrică a Duhului Sfânt.

A fost nevoie de minuni pentru înființarea Bisericii?

Unii învățători afirmă că minunile au fost necesare pentru ca mesajul evangheliei să atragă atenția în primul secol.

Dar dacă minunile au fost benefice atunci de ce nu ar fi și acum? Dacă biserica a avut nevoie de minuni pentru creșterea și dezvoltarea ei, de ce nu ar fi nevoie de acestea în secolul 21? Această categorie de argumente este lipsită de logică și de argumentație biblică.

Unii confundă reputația oamenilor cu puterea lui Dumnezeu și spun că atunci când creștinii au devenit un grup recunoscut și se bucura de o anumită reputație nu mai era nevoie de puterea minunilor. Însă, cine ar vrea să dea puterea lui Dumnezeu pe reputația lumească?

Unde se pot găsi în Scriptură sprijin pentru aceste idei?

Mai mult decât atât, acești oameni diminuează îngrijorător puterea inerentă a Evangheliei când spun că mesajul ei era obscur și inovator și aproape imposibil de crezut de aceea avea nevoie de minuni ca să fie sprijinit.

Totuși iată cine ar accepta un asemenea mesaj! Lidia (Fapte 16:14-15). Duhul Sfânt convingea de păcat și aducea credință fără ajutorul minunilor (Ioan 16:8). Prin lucrarea sa, Ioan Botezătorul a adus oameni la pocăință fără minuni (Ioan 10:41)

Pavel însă avea o încredere deplină în marea și glorioasă Evanghelie a lui Isus Hristos. El nu și-a pus încrederea în minuni, în capacitatea sau evlavia omenească (Romani 1:16-17).

Chiar sectele și religiile lumești s-au născut și au înflorit fără minuni. Cum putem afirma despre puterea Evanghelie lui Hristos ceva mai puțin decât este ea?

Cred că minunile au avut și scopul de a autentifica dar simpla predicare a Evangheliei a putut face oricând în istorie aducerea oamenilor la pocăință.