Inter(n)view fic(s)ativ: Ion din Anina
(Peştera "Raţa mută". Coboară seara. Stăm la o piatră şlefuită alehamite. Pe ea, carne macră de un palid luxuriant. Nu ştiu de ce, poate din pricina semi-casetofonului Nokia aflat între noi, care înregistrează conversaţia, constipăm volumul discuţiei. Rostim vrute şi nevrute aproape în şoaptă).
Léon Asbjørn: Să ne întoarcem puţin mult în urmă, Ioane. Ce an era când, dezlegat de la matca telurică, ţi-ai făurit viaţa împotriva uitării?Ion din Anina: (Ion din Anina - cea mai veche mandibulă de Homo Sapiens descoperită în Europa. Morfologic este impotent. Cel puţin aşa credeam, când gesticula, îngâna şi răsufla expresiv n.r.) Agangîngî. Rautap ut se iimde. ( tr. "Foarte demult. Vro' patru zeci mii de ani în urmă.")L.A.: Hm, fără nici o reticenţă, anul 37.429 înaintea lui Ji(u)sus din paşaportul tău carbonic, nu-ţi oferea prea multe perspective la o viaţă decentă. Tu cum ai trăit?I.d.A.: Pazarmantîc ţorantac ker atîcarataţ. Ălcam misgon îra dic îpanos. Futufutu arpi, futufutu acvaşe, afutunaran linas noc adîcmedoc. Erapatan igve aţîvac... ( tr. "Erau timpuri foarte grele. Mâncam ce se găsea pe lângă colibă. Uneori vânam păduchii de pe mine, alteori vânam lepra de pe alţii. Tare grele timpuri au fost...").L.A.: Nu mă pot abţine să-ţi pun o întrebare actuală: dacă ai fi trăit astăzi, pe cine "futufutu"?I.d.A.: Green Huills, Fudesco, ar ( tr. "sau") Piaţa Centrală.L.A.: Ce ne poate spune Ion din Anina despre timpurile noastre, în comparaţie cu "aţivac"-ul ( tr. "viaţa") trecut?I.d.A.: Contrar aparenţelor create de temperamentul meu pasional, în fond nu sunt un om al regretelor. Sunt totuşi un Sapiens, iar raţiunea ≠ regret.L.A.: W(o.O)w, vorbiţi româna?I.d.A.: Politiq - nu; ştiinţifiq - da, dar dzipindze.L.A.: Atunci de ce până acum, în cadrul interviului, nu aţi folosit-o?I.d.A.: Vezi tu, când vorbesc limba mea arhaică, pot mânca fără să mă înec. Tu de ce crezi că stătea carnea pe masă? Să prindă muşte? (Râde ca un circuit cu dublu standard, sacadat şi polarizat n.r.). În "rumână" poţi numai vorbi, dar nu şi mânca.L.A.: " Politiq - nu; ştiinţifiq - da, dar dzipindze." - Acestea au fost cuvintele dumneavoastră. Ce vor să ne spună ele?I.d.A.: Pentru mine contextul e cel care excită coardele vocale. Când sunt la "mamaliciki", vorbesc româna. Aici la voi, în Muiedova, e mai complicat. Depinde de context şi perspectiva lui. Pentru tine şi publicul larg de aici, eu ştiu doar moldovenească, căci între Nistru şi Prut "yayţa jgut".L.A.: Dacă tot am ajuns la tema dată: Ion din Anina "vs." sau "şi" politica. Ce s-ar putea de zis, ce aţi putea zice?I.d.A.: Eu fac dragoste mai tot timpul: îmi bag pula în politică mai tot timpul. Pulu, Lifat, Mpughi, Puluhniuc? Who cares de coAIE? Gândesc doar să materializez un adevăr: politica este indivizibilă, ca o curvă. Dă la toţi şi totodată la nimeni, iar virginitatea ei este un ideal. Aşa că nu vă lăsaţi duşi de nas, val sau alte "huynaele": căutaţi fericirea în altă parte. În carne, cum o fac eu, în scris, în labă, în Internet, în prieteni, în laba prietenilor, în prietenii cu labe... în dragoste la urma urmei...L.A.: Poate că în clipa aceasta întrebarea pe care vreau să ţi-o pun pare stupidă. Ea m-a urmărit, totuşi, de-a lungul interviului în româna moldovenească sau moldoveneasca română, aşa că ţi-o pun. De ce eşti totuşi trist, Ion din Anina?I.d.A.: Carnea era cam veche... O sa fac indigestie.
( Dialogul meu cu Ion din Anina, primul om din Europa, s-a oprit aici. Şi de-abia acum îmi dau seama că am uitat să-i pun câteva întrebări importante. Cum, după atăţia ani, el încă mai are forţă să caute fericirea? Chiar şi în carne... Oare nu-i ferice că încă mai trăieşte? Sau? Cum? Şi? Risc să "chic" în monolog - olog de unul singur).
Sursa
2011-07-05 16:29:00