Gas Natural Fenosa se pregăteşte pentru liberalizarea pieţei energetice din Moldova

Compania „Gas Natural Fenosa” va continua să investească în sectorul energetic din Republica Moldova circa 20 mil dolari anual, ceea ce va constitui peste 1 miliard lei în următorii cinci ani. Aceste acţiuni se întreprind pentru a pregăti filiala moldovenească a companiei pentru activitatea sa la un nou nivel de dezvoltare şi anume cel corespunzător pieţei liberalizate, prima etapă a căreia va demara în anul 2013, când consumatorii mari vor primi acces la piaţa energetică liberă.  Tatiana MARCU 
Cea de-a doua fază vizând comsumatorii mici si cei casnici se va lansa în anul 2015 când piaţa va fi liberalizată în întregime iar distribuitorii vor rămâne doar cu funcţia de a distribui energia electrică.” Despre aceasta a declarat Silvia Radu, preşedintele companiei Red Union Fenosa, (subdiviziunea moldovenească a companiei spaniole Gas Natural Fenosa) în cadrul Conferinţei internaţionale „Moldova şi Comunitatea Energetică”, care s-a desfăşurat săptămâna trecută la Chişinău. Silvia Radu susţine că această schimbare presupune separarea funcţională care se petrece la momentul actual la întreprinderea „Red Union Fenosa”, după care va urma separarea legală a întreprinderilor, ce  se va diviza într- o întreprindere de distribuţie a energiei şi alta de comercializare, cu separarea corespunzătoare a activelor.
„Viitorul pieţei îl vedem prin schimbările majore care trebuie continuate în sectorul de distribuţie. Planificăm să aducem instalaţiile şi arhitectura reţelelor electrice de distribuţie în Republica Moldova la standardele europene, deoarece până în prezent, instalaţiile pe care le avem sunt de tip sovietic. Anul curent am lansat un tender pentru a schimba complet structura reţelelor. Astfel, peste 1-2 ani, instalaţiile vor arăta ca în Europa”, a menţionat Radu.
Preşedintele  Red UnionFenosa susţine că planurile companiei pentru următorii cinci ani depind foarte mult de evoluţia economiei din Republica Moldova. „Ceea ce am planificat noi privitor la creşterea vânzărilor constituie o prognoză pesimistă, iar numărul de consumatori l-am calculat conform statisticii ultimilor 10 ani. Considerăm că în anul 2015 vom avea peste 848 mii de consumatori, corespunzător vom îmbunătăţi nivelul calităţii. Eficienţa întreprinderii va fi mult mai mare datorită reducerii costurilor care va ajunge la 12%. Sperăm că în câţiva ani, vom avea o reţea de eficienţă maximă îndeplinind toţi parametrii presupuşi de noţiunea „Smart-green” şi care includ managementul cererii, procesele interne şi sistemele necesare. Cu efortul investitorilor şi a jucătorilor de pe piaţa energetică vom reuşi să atingem acest obiectiv foarte curând”, afirmă Silvia Radu.
Evoluţia de 11 ani a companiei Red Union Fenosa

Ea a reamintit pe scurt istoria companiei spaniole cu activează în Moldova, care a început de la semnarea unui acord bilateral între Guvernul Republicii Moldova şi Banca Mondială, în vederea reformării şi restructurării sectorului energetic. Datorită reformei, în anul 2000 a fost semnat acordul de privatizare a reţelelor electrice de distribuţie din Chişinău, centrul şi sudul ţării. În anul 2001, BERD devine acţionar al întreprinderii iar în anul 2002  a fost semnat un acord de finanţare a proiectului pentru implementarea programului obligatoriu de investiţii, care a fost parte a contractului de cumpărare-vânzare. În anul 2006 statul a certificat îndeplinirea acestui plan obligatoriu, în 2008 cele trei întreprinderi au fuzionat iar în anul 2009 a fost semnat un acord adiţional pentru continuarea planului investiţional în sector. În anii 2009-2010 întreprinderea a obţinut  certificatele corespunzătoare de conformitate a sistemului de management integrat al calităţii şi mediului ambiant în conformitate cu cerinţele standardelor internaţionale calitate ISO 9001:2000, versiunea moldovenească – ISO 9001:2002,  ISO 9001:2008 şi ISO 14001:2004. În anul 2011 BERD a considerat că proiectul a devenit sustenabil şi din acest motiv a decis să-şi vândă participaţia astfel încât, Gas Natural Fenosa deţine deja 100% din acţiunile acestui proiect.  Pe plan internaţional concernul Union Fenosa a fuzionat în 2008 cu compania spaniolă „Gas Natural”, ambele formând în prezent un nou grup – Gas Natural Fenosa, prezent în 25 ţări ale lumii, cu peste 20 mii de angajaţi, peste 20 mil. de  clienţi, o capacitate instalată de 15 600 MW şi un activ de peste 45 mld. euro. „Compania noastră este unul din distribuitorii de bază a energiei electrice din Republica Moldova. Acoperim 2/3 din teritoriul ţării şi activăm în baza a două licenţe - de distribuţie şi de comercializare a energiei electrice, avem un număr de consumatori de 815 mii persoane, vânzări de peste 2,3 mii GW/h, cu tensiunea între 0,4-110 kW, populaţia deservită numărând peste 2 mil. de persoane”, susţine preşedinta Red Union Fenosa. Pe 10 mai, curent, în Republica Moldova a fost lansată oficial noua marcă comercială Gas Natural Fenosa, care va identifica de acum înainte cel mai mare furnizor de energie electrică din ţara noastră.
„În anul 2000 a fost iniţiat un val de reforme în sectorul energetic, şi prin ceea ce am auzit astăzi, cred că acestea s-au finalizat deja. Dacă facem o retrospectivă a evoluţiei proiectului nostru, constatăm că el poate servi drept exemplu pentru alţi potenţiali investitori, că este sustenabilă o investiţie în Republica Moldova şi ţara noastră este un loc unde în realitate se poate de făcut afaceri cu succes.”, a menţionat Radu. Investiţiile în instruirea personalului – principalul pas spre succes
Este greu de crezut că în prezent, în anul 2011, ar mai putea exista practica deconectărilor de energie însă în anul 1999, media deconectărilor energetice ajungea la 4710 ore pe an, ceea ce constituie 196 de zile. În 2010 media deconectărilor a fost de 11,4 ore, acestea fiind sub limitele reglementate de către ANRE. A fost reformat complet sistemul electric de distribuţie, a fost schimbată întreaga structură a întreprinderii, au fost introduse noi sisteme de gestiune care permit eficientizarea distribuţiei energiei electrice. S-a majorat nivelul colectărilor de plăţi cu 27,9%. La începutul activităţii companiei, o parte considerabilă a plăţilor se efectuau prin barter, fapt ce genera probleme destul de mari pentru sector din cauza lipsei fluxurilor băneşti.  Întreprinderea a depăşit acea situaţie, ca şi multe altele la fel de problematrice deoarece a investit foarte mult în personal.  Peste 1000 de angajaţi ai companiei au participat la treninguri şi au făcut studii peste hotare la diferite universităţi din Spania şi din alte ţări, 80% dintre ei fiind instruiţi la Universitatea corporativă care aparţine grupului.
Drept urmare a acţiunilor energice întreprinse, nivelul pierderilor s-a redus cu 59,7%. Astfel, prin eficientizarea şi externalizarea unei părţi din servicii prestate companiei, s-a majorat eficienţa fiecărui angajat şi numărul de consumatori deserviţi de către un singur angajat a crescut cu 285%, de la 243 persoane la 699 persoane în anul 2010. De la pierderi de 51 mil. la profit de 447 mil. lei
Rezultatele financiare nu s-au lăsat aşteptate. Dacă în anul 2000 a fost înregistrat un rezultat de minus 51 mil. lei, în 2010 a fost obţinut un rezultat EBITDA de 447 mil. lei. Acesta se datorează în majoritatea sa şi unei eficienţe importante în costuri. Dacă vedem că inflaţia cumulată pe parcursul a 11 ani a fost de 135%, costurile totale ale întreprinderii au crescut cu doar 43%, ceea ce au permis o economie de 184 mil. lei sau circa 11,5 mil. euro. Costul operaţional real pentru un  MW/h (dacă luăm în calcul inflaţia), a scăzut cu 8%. Această reducere a fost transferată direct în tarif  şi din această eficientizare a avut de beneficiat în ultimă instanţă consumatorii finali de energie electrică.
Nivelul investiţional a fost destul de important atingând peste 180 mil. dolari, 160 mil fiind admise în tarif.  70% din investiţii au fost orientate spre infrastructura electrică, (43% - în distribuţie şi 27% în elemente de control ale consumului de energiei electrică). Pe lângă investiţii compania  a avut şi contribuţii semnificative la bugetul de stat unde s-au plătit peste 1,2 mld. lei.
Politica de responsabilitate socială, presupune un plan amplu de eficientizare energetică, campanii de prevenire a electrocutării şi de protecţie a mediului ambiant.
Gas Union Fenosa a început o retehnologizare completă a sistemului de distribuţie  din Moldova prin schimbarea instalaţiilor de tip sovietic cu cele de tip modern. Republica Moldova şi-a prezentat priorităţile preşedinţiei în Comunitatea Energetică
Exercitarea preşedinţiei în Comunitatea Energetică reprezintă o ocazie de a verifica corectitudinea politicilor promovate de Guvernul Republicii Moldova, a declarat în cadrul conferinţei viceprim-ministrul Valeriu Lazăr, ministru al Economiei. „Această apartenenţă regională ne va permite să atenuăm şocurile externe în condiţiile dependenţei quasi-totale de importul de resurse energetice. Însă, pentru a putea participa pe această piaţă regională, trebuie să fim competitivi. În consecinţă, una din priorităţile noastre este atragerea investiţiilor în modernizarea sectorului energetic, pentru a asigura tarife corecte şi securitatea livrărilor”, a mai spus Valeriu Lazăr. „Să nu uităm că toate acţiunile noastre sunt adresate, până la urmă, consumatorilor, fie că vorbim de domeniul energetic sau de un alt domeniu”, a declarat ministrul.

Valeriu Lazăr a subliniat că dimensiunea socială este una dintre priorităţile preşedinţiei Republicii Moldova în Comunitatea Energetică, de rând cu dimensiunea cooperării în domeniul petrolier, ambele fiind o premieră pentru această organizaţie.

La deschiderea Conferinţei a participat şi preşedintele interimar, Marian Lupu. Potrivit lui, de evoluţiile în sfera energetică depinde şi creşterea economică, iar o criză energetică poate avea chiar şi impact politic semnificativ.

Directorul Secretariatului Comunităţii Energetice, Slavtcho Neykov, a salutat devotamentul Chişinăului pentru activitatea în cadrul CE, precizând că Republica Moldova a aprobat în timp record o serie de legi în domeniul energetic, care reprezentau o condiţie pentru aderarea la această organizaţie. Republicii Moldova, în calitate de preşedinte al organizaţiei îi revine să susţină realizarea aşa-numitului „pachet energetic 3” , legislaţia Uniunii Europene cu privire la separarea extracţiei-producţiei de resurse energetice de distribuţia lor pe piaţa energetică europeană, a mai spus Neykov.

Oficialul a remarcat că, pentru prima dată, Comunitatea Energetică examinează o strategie regională, iar acest fapt confirmă importanţa principiului solidarităţii într-o regiune în care, acum 15 ani, mai multe ţări se aflau în stare de război.

Totodată, Slavtcho Neykov a anunţat desfăşurarea, la Chişinău , în luna octombrie a anului curent, a unui forum social al Comunităţii Energetice, remarcând că politicile sociale corecte au un rol determinant în contextul reformelor de piaţă în sectorul energetic.

În cadrul Conferinţei internaţionale „Moldova şi Comunitatea Energetică” a fost semnat şi un Memorandum de parteneriat între Secretariatul Comunităţii Energetice, Ministerul Economiei şi Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică.
Sursa: http://eco.md

Sursa
2011-06-30 11:34:00



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

21:41:43Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
18:14:39Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
14:30:40Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
11:33:16Interpretări Teatrale ale lui Eminescu: Luceafărul —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
01:04:11Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
23:45:50Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
22:36:52Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
21:23:03Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
16:41:55Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
09:55:52„Nu dai interviul, m-ai înțeles?”, Ioniţă la Chicu —» Curaj.TV | Media alternativă
09:17:36Ni mai profanaţi simbolurile de stat! —» Curaj.TV | Media alternativă
04:32:00POEME PRIN ANI —» Leo Butnaru
00:14:34Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
21:23:51Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
18:57:27Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
17:42:00Zile critice iulie 2025 —» codul omega
16:52:05Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
15:20:22Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
03:57:00DIN STRICTUL NECESAR —» Leo Butnaru
02:04:31Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
21:48:41Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
19:10:59Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
16:56:47Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
14:43:22Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
05:26:32Fără Titlu —» Путепроводные Заметки