Cimitire militare româneşti din Republica Moldova
Troiţa din Dealul Epurenilor (cota 110)



Cimitirul eroilor români din comuna Cania (raion Cantemir)

Cimitirul eroilor din ChişinăuCimitirul eroilor din Chişinău a fost amenajat în perioada interbelică pentru a adăposti osemintele militarilor români, ruşi, austrieci, cehi, francezi şi polonezi căzuţi în Primul Război Mondial.

După anul 1941 aici au fost amenajate morminte şi pentru 96 militari români căzuţi în Al Doilea Război Mondial.
Cimitirul a funcţionat până în anul 1959. În prezent pe locul fostului cimitir se mai păstrează doar construcţia monumentală de la intrare, precum şi fundaţia capelei, alături de alte edificii mai noi, cum ar fi un complex locativ, un centru comercial („Jumbo”) şi, până nu demult, Institutul de Pulmonologie şi Ftiziatrie „Chiril Draganiuc” (demolat la sfârşitul anului 2007).
În ultimii ani ONCE a început demersurile, cu autorităţile locale din Chişinău, pentru reconstrucţia capelei-osuar, în memoria militarilor români şi străini înhumaţi aici în ambele războaie mondiale.
Cimitirul eroilor români şi germani din Făleşti (raion Făleşti)Cimitirul eroilor din Tg. Făleşti era situat la cca 500 m la ieşirea din N-V a comunei urbane Făleşti, pe şoseaua naţională Făleşti-Bălţi. A fost amenajat în perioada aprilie-mai 1943 – prin grija Aşezământului Naţional Regina Maria pentru „Cultul Eroilor” –, după un plan întocmit de către Serviciul tehnic al judeţului Bălţi. Se întindea pe o suprafaţă de 2.000 m. p. şi includea două parcele de morminte individuale, în care au fost centralizate mormintele a 220 militari români şi germani, aduşi de pe teritoriul plăşii Făleşti. Între cele două parcele a fost ridicată o troiţă din lemn de stejar.

Cimitirul eroilor români din Feşteliţa (raion Ştefan-Vodă)Cimitir militar situat în incinta cimitirului civil ortodox din localitatea Feşteliţa. A fost amenajat în lunile iulie-august 1944, în urma luptelor de retragere angajate de armata română în zona satului Talmaz.

Cimitirul eroilor români din Neculăieuca (comuna Isacova, raion Orhei)A fost amenajat în anul 1941 în Cimitirul Parorhiei Ortodoxe Neculăieuca. Aici au fost înhumaţi circa 42 de militari români (din Regimentul 8 Dorobanţi) căzuţi în luptele din 13-14 iulie 1941 pentru eliberarea zonei. Mormintele acestora au fost păstrate intacte de către comunitatea laică şi ecleziastică din Neculăieuca, în condiţiile vitrege de după anul 1945, când marea majoritate a cimitirelor româneşti de la est de Prut au fost desfiinţate în mod voluntar şi programatic. Însemnele de căpătâi, tipice pentru eroii de război români, au rămas pe locurile iniţiale, fiind acoperite cu straturi succesive de var, pentru a li se ascunde identitatea.

Cimitirul eroilor români din localitatea Novaci (raion Călăraşi, R. Moldova )Cimitir amplasat în câmp, la punctul numit Chirca, în dreptul şoselei Călăraşi-Vălcineţ. A fost amenajat în vara anului 1941, pe o suprafaţă de 61 m.p. şi cuprindea 20 de morminte (unul individual şi 19 gropi comune), în care au fost înhumaţi 47 militari români (17 identificaţi şi 30 neidentificaţi) din Regimentul 55 Infanterie, morţi în ziua de 8 iulie 1941. La mormintele acestora au fost instalate 4 cruci din beton. Cimitirul era împrejmuit cu gard de scândură şi, potrivit documentelor de arhivă, era „rău îngrijit“.
Cimitirul Eroilor din Micleuşeni Raionul Străşeşti, Republica Moldova

Cimitirul eroilor români de la Micleuşeni a fost reinaugurat la 25 octombrie 2008, de Ziua Armatei României, fiind reconstruit de către Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor în colaborare cu Consiliul Raional Străşeni şi cu sprijinul Societăţii Culturale „Ginta Latină“ – filiala Nisporeni.

Lângă fiecare dintre cele 84 de cruci ce au încreştinat mormintele eroilor a stat de strajă câte un copil al locului cu un buchet de flori ale recunoştinţei, aşezate cu pioşenie şi candoare la căpătâiul „buneilor morţi pentru Ţară“.
Serviciul liturgic a fost oficiat de către un sobor de preoţi aparţinând deopotrivă Mitropoliei Basarabiei şi celei a Moldovei.
Au rostit alocuţiuni consilierul prezidenţial – Eugen Tomac, directorul O.N.C.E. – dr. Cristian Scarlat, preşedintele Consiliului Raional Străşeni – Nicolae Robu, primarul oraşului Chişinău – Dorin Chirtoacă, deputatul de Iaşi – Petru Movilă.
Participanţii de pe ambele maluri ale Prutului au trăit o adâncă emoţie generată de firescul demers de redare a demnităţii locului în care au odihnit în anonimat militarii români căzuţi la datorie în anii celui de Al Doilea Război Mondial. Lacrimile din ochii multora exprimau bucuria de a vedea repus în demnitate un sanctuar al eroilor neamului şi speranţa că acest gest firesc al statului român va continua deopotrivă în Republica Moldova, Ucraina, Federaţia Rusă şi celelate state ex-sovietice în care au căzut în luptă sau au murit în prizonierat militari români.Cimitirul de Onoare de la Micleuşeni reprezintă al cincilea proiect de reconstrucţie a cimitirelor eroilor români din Republica Moldova, iniţiate şi finanţate de către Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor în ultimii doi ani, după cele de la Ţiganca, Neculăieuca, Feşteliţa şi Vărvăreuca.Cimitirul eroilor din localitatea Nemţeni (raionul Hânceşti, Republica Moldova )Cimitirul militar a fost amenajat în nordul comunei Nemţeni, în iulie 1941, în imediata apropiere a cimitirului parohial. Intrarea acestuia se afla la 5 m de drumul principal Nemţeni-Nisporeni.În cadrul cimitirului au fost înhumaţi 82 de eroi (31 identificaţi şi 51 neidentificaţi) şi 7 germani, centralizaţi de pe teritoriul comunei (satele Cotul Morii, Obilenii Noi ş.a.). Cu totul au fost amenajate 67de morminte, la 61 dintre acestea fiind instalate, în 1943, cruci din beton.Cimitirul, cu o suprafaţă de cca. 876,56 mp, a fost situat pe un teren mai înalt decât şoseaua (fiind ferit astfel de inundaţii), prevăzut cu scări din piatră şi cu balustrade de ambele părţi. A fost împrejmuit pe cele patru laturi cu gard din lemn, iar mormintele erau prevăute cu alei din piatră. La intrarea în cimitr se afla o pancartă cu inscripţia Cimitirul eroilor româno-germani; în dreapta se afla o altă pancartă cu inscripţia Aici odihnesc eroii căzuţi pe câmpul de onoare, în luptele contra bolşevismului pentru cruce şi lege, pentru patrie şi onoare. Nemţeni iunie 1941, iar în stânga, pe o a treia pancartă, au fost inscripţionate cuvintele: Legământul Mareşalului. Vouă ostaşi bravi coborâţi din crestele veşniciei noastre. Vouă [text lips ă ] vouă eroi pentru care v-aţi spart trupul în ţăndări şi aţi făcut din braţele voastre plug de jertfă pentru brazda libertăţii româneşti. Vouă mareşalul Antonescu făgăduieşte azi din nou dreptul la pământul în care v-aţi înfrăţit.Cimitirul eroilor români din dealul Răciulei (raion Călăraşi)În zona oraşului Călăraşi au fost amenajate, în anii celui de-al doilea război mondial, mai multe cimitire militare în care au fost înhumaţi, atât militari români, cât şi germani.


Cimitirul românesc de onoare de la Ţiganca
De Ziua Eroilor, la 1 iunie 2006, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a organizat ceremonia de inaugurare oficială a Cimitirul de Onoare Românesc de la Ţiganca, Republica Moldova, în care sunt înhumaţi 1.020 eroi români căzuţi în luptele din vara lui 1941.

Din partea României a participat o delegaţie oficială formată din: Teodor Atanasiu - ministrul apărării naţionale, Sergiu Medar - consilier prezidenţial, Radu Duda - consilier al primului ministru, Constantin Gheorghe - consilier al primului ministru, Adrian Mironescu - secretar de stat, Dan Dungaciu - secretar de stat, Dan Dumitru - secretarde stat, g-ral Teodor Halic - cavaler al Ordinului Mihai Viteazu, E.S. Filip Teodorescu - ambasadorul României în Republica Moldova, dr. Cristian Scarlat - directorul ONCE.
A fost de asemenea prezent, aflat în vizită privată, M.S. Regele Mihai.
Delegaţia Republicii Moldova a fost formată din: Valeriu Ţurcanu - viceministrul culturii şi turismului, acad. Ion Mahu - preşedintele Societăţii Invalizilor Armatei Române, deputaţi, inclusiv Iurie Roşca - vicepreşedintele Parlamentului Republicii Moldova.

După oficierea serviciului divin , a avut loc depunerea de coroane din partea autorităţilor române şi moldovene şi o pomană creştinească pentru sufletele eroilor români căzuţi la datorie.
Atmosfera emoţionantă din timpul ceremoniei şi reacţiile participanţilor au confirmat necesitatea continuării, de către ONCE, a misiunii de cinstire a memoriei eroilor prin amenajarea şi reabilitarea cimitirelor de onoare aflate în suferinţă.
Luptele desfăşurate în prima jumătate a lunii iulie 1941 în capul de pod de la ŢIGANCA (localitate din judeţul Cahul – Republica Moldova, situată la 3 km est de Prut, vizavi de Fălciu) sunt comparabile cu marile bătălii purtate de armata română în zonele Corneşti, Odessa, Cotul Donului, Kuban, Caucaz, Stalingrad sau Crimeea în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.Din cauza pierderilor mari înregistrate pentru atingerea aliniamentului CANIA-STOIENEŞTI-ŢIGANCA (peste 2.300 de morţi, din totalul celor 4.271 înregistraţi în luptele dintre Prut şi Nistru), în zonă au fost amenajate peste 25 de cimitire de campanie, precum cele de la Cania, cu 938 de morţi sau Dealul Epureni – Ţiganca, cu 1.020 de morţi, în memoria cărora, în toamna lui 1941, a fost instalată o troiţă.
Când, în vara anului 1944, acţiunile militare s-au mutat la vest de Prut, a început demolarea tuturor cimitirelor şi însemnelor comemorative de război amenajate în întregul spaţiu în care armata română a luptat în timpul Campaniei din Est.
Din cauza intervenţiilor făcute asupra locului, inclusiv cu buldozerele, oasele celor căzuţi pentru ţară au fost purtate de şuvoaie şi împrăştiate în toată valea.
Până în anul 2005, la 60 de ani de la încheierea războiului, singurul semn al recunoştinţei româneşti era o troiţă instalată în 2004 pe locul fostului cimitir, de Asociaţia Culturală „România din Inima Mea“ din Bistriţa-Năsăud şi începerea demersurilor pentru realizarea unei mânăstiri în apropierea fostului cimitir românesc de campanie.
Cimitirul Eroilor „General Dragalina” din Tighina
Cimitirul este situat în microraionul Solnecinîi, la intrarea în oraşul Tighina (dinspre Chişinău), în spatele magazinului „Praga”, la intersecţia străzilor Ermakov şi Kosmodemianskaia. Primele menţiuni documentare despre acest cimitir datează din anul 1920. La acea dată era menţionat sub numele de Cimitirul Eroilor din suburbia Borisovka, fiind amplasat în vecinătatea cimitirului civil.

În Al Doilea Război Mondial, aici au fost înhumaţi atât militari români căzuţi în luptele din 1941 pentru eliberarea Basarabiei, cât şi răniţi morţi în spitalele de campanie. Alături de ei şi-au găsit locul de veci şi un număr de prizonieri sovietici capturaţi de Armata Română. În evidenţele numerice şi nominale din perioada octombrie-noiembrie 1942 se menţionează că în Cimitirul Eroilor „General Dragalina” se aflau 365 morminte, şi anume: 338 morminte de militari români (324 identificaţi, 14 neidentificaţi), 14 morminte civile şi 13 morminte de prizonieri sovietici. Militarii români au fost înhumaţi în perioada 17 august 1941 – 30 august 1942 şi au aparţinut unor regimente de dorobanţi (numerele: 2, 4, 6, 10, 13, 14, 16, 27, 37), infanterie (3, 7, 17, 24, 27, 37, 39) şi vânători (1, 3, 6, 8); o parte din aceştia (45 eroi) proveneau din două spitale de campanie situate în oraş.


Cimitirul eroilor români din Vărzăreşti (raion Nisporeni)Este amplasat în partea de est a comunei, pe Dealul Mândrului, la încrucişarea drumurilor ce vin din Chişinău şi Nisporeni şi la aproximativ 500 m de Mânăstirea Vărzăreşti (ctitorie a domnitorului Alexandru cel Bun).Cimitirul a luat fiinţă în luna august 1941, aici fiind înhumaţi – în 93 morminte individuale şi 5 gropi comune – 178 militari români (100 identificaţi şi 78 neidentificaţi) care au luptat în diferite regimente de Artilerie (nr. 2, 3, 5, 13, 53, 63, 67), Infanterie (nr. 27, 50, 67), Roşiori (nr. 8, 10), Grăniceri (nr. 4), Vânători (nr. 7); Dorobanţi (nr. 8); Artilerie Grea (nr. 5).La data de 28 mai 1998, Societatea culturală „Ginta Latina“ (filiala judeţeană Sângeorz-Băi), cu mijloace proprii şi cu sprijinul deosebit al primarilor de atunci: ing. Vasile Arteni (Nisporeni) şi prof. Ştefan Guţu (Vărzăreşti) şi a românilor din aceste localităţi, a reamenajat cimitirul de la Vărzăreşti, însă nu la nivelul exigenţelor unui cimitir de onoare din cauza lipsei mijloacelor materiale.


Troiţă maramureşeană, dezvelită în data de 25.10.2008, ridicată pe înălţimea „Borţoasa“, în faţa muzeului „Memoria“ – amenajat, în anul 2000, de către domnul Victor Ţibrigan în locuiţa persoanală şi dedicat ostaşilor români căzuţi în prima şi a doua conflagraţie mondială pe raza localităţii Vărvăreuca – prin grija domnului Victor Ţibrigan, cu sprijinul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor şi al Departamentului Pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.Pe aceste locuri, în perioada 14-18 iulie 1941, trupele române şi germane au purtat lupte sângeroase, cu mari pierderi umane. Cea mai mare parte a militarilor căzuţi au fost înhumaţi în Cimitirul eroilor din Floreşti şi în cimitirul localităţii Vărvăreuca (ambele au fost distruse după război de către autorităţile sovietice).
Oficiul Național pentru Cultul Eroilor
Sursa
2011-06-28 00:32:00