Sunt foarte drăguţi pescăruşiiAu trecut 3 zile, cred că ar trebui să mă iau în mâini şi să scriu o dată :DPlecarea din aeroport, o noapte nedormită, călătorie lungă şi desigur foame :DAnume atunci când trebuie să te desparţi, întelegi multe. De obicei tinerii doresc să plece cât mai degrabă din casa părintească. În câteva minute am înţeles cât de mult doresc cât mai mult timp să petrec alături de familia mea. E mai interesant că petrecând 10 zile la depărtarea de 2000 km, eram unica care nu dorea acasă. Îngheţată"A fost bine"- ăsta e răspunsul meu standart. Acum îmi dau seama că într-adevăr puţini oameni ştiau despre plecarea mea, curios! :DCeva cuvinte despre misterioasa călătorie: mi-a plăcut enorm; îmi amintesc cu zâmbet pe faţă de fiecare moment, de la 8 ore în aeroport, până la aricii de mare :D ; m-am întors cu un bagaj de cunoştinţe noi şi experienţă deosebită (inclusiv în curăţarea copacilor :D); noi cunoscuţi, ne înţelegeam bine, inclusiv cu cei nevorbitori de engleză (şi nici de Română, Rusă, Chineză). Scumpilor îmi va fi dor de voi. Neprivind la toate e o nouă experienţă. Bucuroasă pentru tot! P.S: Am observat că nu îmi pot exprima bucuria în scris. Sursa 2011-06-24 00:26:00