ISTORIE: BASARABIA, ADEVĂRUL DESPRE MAREŞAL - Partea a 37 -a


În exclusivitate pentru Tribuna Basarabiei şi Secretele Istoriei Alexandru Moraru „BASARABIA : ADEVĂRUL DESPRE MAREŞAL”(DOCUMENTE  DE ARHIVĂ )- Partea a 37-a -
1943Documentul167N.571377 din 20.III.943DOMNULE MAREŞAL,
           Referindu-nela adresa N.571377/CBBT din 9 Martie 1943, avem onoare a vă face cunoscuturmătoarele:           Studiulşi organizarea operaţiunilor de repatriere a românilor aflaţi la răsărit de Buga fost încredinţată Subsecretariatului Românizării, Colonizării şi Inventaruluiîn luna septembrie 1942.           s-ainstituit de îndată (la 15 Septembrie) o Comisiune la care participăDepartamentele şi Instituţiile interesate în această problemă: MinisterulAfacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale, Subsecretariatul de Stat alRomânizării, Colonizării şi Inventarului, Marele Stat Major, Institutul Centralde Statistică şi Guvernămintele Transnistriei, Basarabiei şi Bucovinei, care săse ocupe cu această problemă.           Comisiunea,după ce a cercetat condiţiunile în care datei de 15 Septembrie 1942 s-au făcutasemenea repatrieri, constatând că până la acea dată nu s-a procedat după normeconstante şi nici o metodă precisă, a făcut propuneri pentru stabilirea unornorme clare şi precise pentru alegerea persoanei şi a unei tehnice de lucru maisigure şi metodice.           Constatările şi propunerileComisiunei au fost supuse Domniei Voastre şi pe baza lor aţi bine voit a hotărîurmătoarele norme după care să se efectueze aceste repatrieri:           1)Nu pot fi repatriaţi în ţinuturile desrobite decât românii etnici necompromişiîn acţiunea comunistă.           2)Cei deportaţi de ruşi în anul de ocupaţie români etnici- toţi trebuie să fierepatriaţi.           3)Acei care au plecat de buna lor voie sau pentru că s-au compromis cu acţiunealor antiromânească în timpul ocupaţiei bolşevice, nu se vor repatria.           4)Acei din această categorie care eventual s-au repatriat trebuie judecaţi şichiar expulzaţi în Rusia.           5) Românii deportaţi din timpuri mai îndepărtate laest de Bug, pot fi repatriaţi după serioasă triere, însă înTransnistria, unde se constituie sate româneşti.           6)Românii de la punctul 5 nu trebuie să fie colonizaţi în Basarabia. Acolo şi în Bucovina vom împroprietări luptătorii şi basarabeniimuncitori dar fără pămînt.           7)Toate operaţiile de mai sus trebuie studiate cu metodă, pregătite în amănunt şi executate în ordine desăvârşită.Execuţia va depinde de buna organizare.           HotărârileDomniei Voastre au format baza tuturor lucrărilor Comisiunei de repatriere.           Eleau fost comunicate imediat atât Guvernămintelor provinciilor Basaraba, Bucovinaşi Transnistria, cît şi Marelui Stat Major pentru a fi transmise unităţilormilitare de la est de Bug, pentru executare.           Ulterior Comisiunea Centrală derepatriere a întocmit instrucţiunile N.1939 din 28 Ianuarie 1943, aci anexate,prin acre se complectau organele anterioare de verificare a celor veniţi depeste Bug, se instituiau organe de verificare a acelor intraţi în Basarabia şiBucovina din 1941 până în prezent şi printre care s-au strecurat multe persoanestrăine sau indizerabile şi se dau explicaţiuni complecte pentru claraînţelegere a hotărârilor Domniei Voastre şi metodica lor executare.     Şi aceste instrucţiuni au fost văzute şiaprobate de Domnia Voastră.           Pede altă parte, în ce priveşte repatrierea grupelor etnice româneşti aflate dintimpuri mai îndepărtate în Rusia, Guvernul a hotărât ca aceştia să nu fie aduşiîn ţară acum, ci numai după ce ei vor fi complect identificaţi prin echipeleInstitutului Central de Statistică în localităţile unde se găsesc şi după ce seva fi studiat şi întocmit un program pentru aşezarea lor în Transnistria, deacord cu Guvernământul acestei provincii.           Învederea întocmirei acestui program Comisiunea Centrală de repatriere în şedinţade la 12 Decembrie 1942, la care a participat şi reprezentantul GuvernământuluiTransnistriei, a hotărât de acord cu acest reprezentant ca GuvernământulTransnistriei să înceapă fără întârziere studiul posibilităţilor de aşezare a acestor grupe în acea provincie,întocmind în acest scop un plan provizoriu cu desemnarea centrelor deaşezare şi cu arătarea pe categorii de profesiuni a numărului ce poate primifiecare centru, în raport cu gospodăriile şi cu bunurile productive existente (pământ, ateliere,întreprinderi industriale, fonduri de comerţ, etc.).           Aceststudiu trebuie să se întocmească având în vedere două alternative şi anume:           a)Alternativa când repatrierea grupelor etnice româneşti s-ar face prin schimbulde populaţie.           b) Alternativa când se va face unschimb de populaţie şi când populaţia ucraineană din centrele destinateaşezării, grupurilor etnice româneşti aduse, ar trebui mutată şi împrăştiată înalte localităţi.           Maitârziu prin adresa N.2683 din 1 Februarie 1943, am cerut din nouGuvernământului Transnistriei să facă studiile necesare şi propuneri pentruîntocmirea programului de aşezare.           Pentruorientarea în întocmirea acestui program am dat Guvernământului Transnistrieiurmătoarele norme directive.           „Româniiaduşi de peste Bug, nu trebuie să fie împrăştiaţi ci aşezaţi în grupe compacte,în sate care să capete aspectul românesc.           Înacest scop nu se va urmări aşezarea lor numai acolo unde sunt gospodării libere rămase de la evrei sau de la acei plecaţi cuarmatele ruseşti, din contra, din satele destinate aşezărilor româneştise va ridica populaţia străină şi se va muta unde se va putea, împrăştiindu-secât mai mult în centrele cu populaţie masivă românească.           Aşezărileromâneşti se vor face începând de la Bugcătre interiorul Transnistriei.           Grupelede români aduşi din localităţi cu caracter economic special (industrial,păstoresc, pescăresc, etc.) vor fi aşezaţi în localităţi cu caracter economicsimilar unde ei să poată desvolta o activitate productivă pentru care sunt maibine pregătiţi.           Amînţeles să lăsăm Guvernământul Transnistriei iniţiativa propunerilor de aşezareca fiind mai în măsură să cunoască şi capacitatea de primire şi posibilităţileeconomice ale localităţilor şi deci să prezinte propuneri concrete şirealizabile.           Aveminformaţii că se lucrează la întocmirea acestui program, oficial însă nu aprimit nici o lucrare.”
           Nus-a dat dispoziţiuni Comisiei de la Tiraspol să se ocupe cu cazarea şi plasarea repatriaţilor, înBasarabia şi Transnistrie.           Rolulacestei Comisuni este limitat prin instrucţiunile N.1939/28.I.943, aprobate deDomnia Voastră, la trierea persoanelor care solicită repatrierea în Basarabiaşi Bucovina.           Plasareapersoanelor repatriate a fost lăsată în sarcina Guvernămintelor respectiveaceastă operaţiune trebuind să fie determinată de posibilităţile materiale, decondiţiunile economice şi de interesele de ordine, pe care numai Guvernămintelele pot cunoaşte şi aprecia.
           Nuam dat nici un fel de dispoziţii pentru aşezarea în Basarabia a vre-uneui grup de români veniţi din Crimeea. Din contraconformându-ne hotărârilor categorice aleDomniei Voastre totdeauna am dat indicaţiuni ca ele să fie aşezate înTransnistria.           Sunteminformaţi că unele grupuri etnice au intrat în judeţul Cetatea Albă şi Tighina,fie pentru că aveau paşapoarte germane cu această destinaţie, fie că au fostaprobate direct de Preşidenţia Consiliului de Miniştri.           Anexăm:           a)Instrucţiunile N.1930 din 28 Ianuarie 1943, pentru înfiinţare şi funcţionareacomisiunilor de triere a românilor ce solicită repatrierea şi a comisiunilor dereverificare a persoanelor repatriate înainte de Ianuarie 1943.           b) Copie după procesul verbal alşedinţei Comisiunei centrale de repatriere în care de acord cu reprezentantulGuvernământului Transnistriei s-a hotărât întocmirea de către acel Guvernământal programului de aşezare.           c)Copie după adresa N.2683 din 1 Februarie prin care am dat instrucţiuniGuvernământului Transnistriei asupra principiilor pe baza cărora se va întocmiprogramul de aşezare.
            MINISTRUSUBSECRETAR DE STATAL ROMANIZĂRII, COLONIZĂRII ŞIINVENTARULUI                     (semnătura)                                                                         DIRECTORGENERAL                                                                                    (semnătura)



Documentul 168COPIE ROMÂNIAPREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI SERVICIUL DE CONTROL ŞI ANCHETE NOTĂ1943, luna Iulie, ziua 15
SUMAR:
 Constatările în legătură cu modul în care s-a făcut în Transnistria şi Basarabia cazarea românilor din Caucaz şi Crimeea.
Rezoluţia
 Să se comunice d-lui Alexianu pentru a lua măsuri şi a mi le comunica. MAREŞAL ANTONESCU

 Domnul Mareşal a dispus ca Secretariatul să se ocupe personal de modul în care s-a făcut cazarea românilor evacuaţi din Caucaz şi Crimeia, ordonând ca repatriaţii să aibă de la început tot ce le trebuie: locuinţe, mâncare, administraţie, stabiliri de acte de identitate, poliţie, medici, de lucru, etc. Din controlul amănunţit efectuat de delegatul Preşidenţiei Consiliului se desprind următoarele probleme şi constatări: Românii evacuaţi din Caucaz şi Crimeia însumează circa 5000 de suflete din care 4617 au fost colonizaţi în Transnistria în judeţul Râbniţa în următoarele comune: Hârjău, Sărăţei, Ecaterinovca, Beloci, Mihailowka, Codima, Serbi, Slobotca, Frantzuka şi în oraşul Râbniţa, iar un număr mult mai mic, (57 capi de familie proveniţi de la Dunaevca şi Melitopol, Marea de Azov) au fost colonizaţi în Basarabia în comunele Sarata, judeţul Chilia şi Friedensfeld judeţul Cetatea Albă. Evacuarea ucrainenilor a decurs în mod civilizat, aceştia urmând să primească în noile locuri posibilităţile de trai adecvate. Criteriul care a stat la baza exceptării de la evacuarea a unor ucraineni a fost procentul de 25% sânge moldovenesc (bunicul sau bunica moldoveni). Deasemenea au fost exceptaţi tractoriştii, meseriaşii, specialiştii, funcţionarii şi lucrătorii din fabrici.
           Românilorrepatriaţi din Caucaz şi Crimeia şi Marea de Azov li s-au pus la dispoziţiecâte-o gospodărie cu tot mobilierul necesar. În afară de aceasta fiecare      a primit cîte-o vacă, 10 păsări şi 2purcei.           Încomună funcţionează câte un funcţionar dotat cu cele necesare precum şi cupersonal de specialitate iar viaţa a început să intre în normal.
           Modulîn care au fost efectuate operaţiunile de colonizare este în general acceptabilînsă prezintă unele lacune şi greşeli care trebuiesc remediate şi evitatepentru operaţiunile viitoare.           Astfel:           1)Românii colonizaţi în judeţul Râbniţa (Transnistria) n-au fost colonizaţi înmase compacte în satele ce li s-au destinat. Cu excepţia comunelor Hârjău,Sărăţei şi Mihailowka, în celelalte comune din judeţul Râbniţa ca: Beloci,Ecaterinowka, Codima, Frantzuska, Serbi şi Slobotca au fost cazaţi, fie prinforţa împrejurărilor fie şi din alte motive într-o proporţie de complectăminoritate faţă de elementul ucrainean care a fost păstrat în comunelerespective.           Astfelîn comuna Beloci, judeţul Râbniţa avem în urma recentei colonizări următoareasituaţie: 1288 suflete dintre care: 367 români, 965 ucraineni, 13 ruşi,     2 polonezi şi 1 grec.           Încomuna Ecaterinowka avem 126 capi de familie români, faţă de 600 capi defamilie ucraineni neevacuaţi.           Încomunele Codima, Serbi, Slobotka şi Frantzuska, procentul de români este de25-50% faţă de elementul ucrainean rămas. Primejdiile de tot felul ce decurgdin acest sistem difectuos de colonizare se evidenţiază imediat.           2)Cu ocazia evacuării ucrainenilor n-au fost evacuaţi cei mai înstăriţi dintreei, iar din cei evacuaţi parte se găsesc în prezent pe loc, fie că s-au ascunsla unele din rudele lor rămase, fie că s-au reântors din drum.           Astfeltot în comuna Beloci ucrainenii scăpaţi astfel de la evacuare conlocuiesc prinînţelegere sub acelaşi acoperiş cu românii recent cazaţi în locuineţele fosteale lor.           Aufost semnalate chiar unele cazuri izolate de ameninţări din partea ucraineniloradresate românilor nou veniţi în comunele respective.           3)Cu ocazia evacuării ucrainenilor au fost evacuaţi şi moldoveni ceea ce nu poatefi admisibil. Cazurile nu sunt multe însă greşelile trebuiesc reparate prin readucerealor înapoi în satele de unde au plecat. Această este cu atât mai uşor cu cât afost posibil chiar unor ucraineni evacuaţi să revină la vechile lor locuinţe.           Toateaceste constatări au fost făcute de anchetetator, întovărăşit fiind deDirectorul Culturii din Transnistria, iar în unele cazuri le-au fost aduse lacunoştinţă de înşişi primarii comunelor respective.           Problemelede mai sus urmează a fi studiate şi îndreptate cu atât mai mult cu cât cea maimare primejdie ce decurge din actuala situaţie este aceea a posibilităţii deasimilare de către ucrăinenii majoritari ai românilor colonizaţi care se aflăîn minoritate în prezent.           Aceastaindiferent de starea de tensiune şi adversitate ce se produce în mod fatal înasemenea situaţii, precum şi mixtura de ordin moral şi naţional creată desituaţie.
           Alteconstatări care se degajează din ancheta efectuată sunt:-  Şefii de kolhozuri şi buchalterii(funcţioari-contabili) au rămas tot ucraineniichiar în cele 3 sate complect româneşti realizate (Hârjeu, Sărăţei, Mihailowka)deşi    se pot găsi printre românii dinCuban şi Crimeia contabili români precum şi specialiştii de toate soiurile.-  Românii proveniţi din oraşe (de exemplu Novorosiisk)foşti lucrători în fabrici au fost cazaţi la sate dându-li-se gospodării, deşinu cunosc cum trebuie făcute muncile agricole şi ar dori să lucreze în meserialor.-  Nu s-a luat până la data anchetei nici o măsură înprivinţa actelor de identitate ale românilor din Cuban şi Crimeia (acte deidentitate exacte, acte de stare civilă, scolaritate, militare, etc.) -  Problema elevilor şi studenţilor fiilor de coloniştiromâni a încpeut să dobândească un început de rezolvare din partea DirecţiuniiCulturii din Guvernământul Transnistriei.-  Coloniştii mai posedă asupra lor bunuri eliberate deunităţile militare române cărora le-au predat diferite cantităţi de cereale laplecarea lor din Cuban sau Crimeia.-  Unii colonişti au încă ruble neschimbate iar cei dinBasarabia au încă ceva mărci. Schimbul mărcilor ce le posedă se face în sumemici şi în rate ceea ce nu le permite să-şi achiziţioneze animale sau uneleunelte de lucru.-   Majoritatea coloniştilor duc lipsuri deîncălţăminte şi îmbrăcăminte de iarnă.
           Propuneri:           1)Să se treacă la realizarea unor sate compacte de colonişti români, în afară deorice contact cu ucrainenii. De preferat 5 sate curat româneşti celor 9 dincare în 6 românii se găsesc în proporţie de ¼ - ½, faţă de ucraineni.           Pânăla perfectarea acestor operaţiuni în sate sau pentru a înlătura sicanaucrainenilor reântorşi în sate sau convieţuirea sub acelaşi acoperământ curomânii colonizaţi recent.           Poliţiacare se face acum de organe săteşti să fie îmbunătăţită iar numărul lor să fiemărit cu cel puţin până la rezolvarea integrală a dificultăţilor arătate lapunctele 1 şi 2 din acest raport.           2)Moldovenii evacuaţi odată cu ucrainenii să fie readuşi în locuinţele lor.           3)Repartizarea coloniştilor români, la dorinţa lor, la oraşe sau sate dupămeseria pe care a avut-o în regiunile pe care le-au părăsit.           4)Toţi specialiştii şi şefii de kolhozuri ucraineni să fie dublaţi şi înlăturaţiimediat ce va fi posibil.           5)Este necesară organizarea şcolilor de ucenici, motivată pe faptul că toţispecialiştii rămaşi sunt ucraineni.           Deasemeneasunt necesare şcoli de adulţi deoarece bună parte din moldoveni nu ştiu săscrie şi să citească cu litere latine, sau urmează să înveţe încă limba românăşi să primească noţiuni elementare în legătură cu noua lor situaţie, Preoţii sănu lipsească din nici o comună. Şi ei ca şi învăţătorii să fie aleşi cu grijedintre elementele capabile.           6)Organizarea cu o deosebită atenţie în satele de colonişti a unor cămine culturale (care să înlcouiască vechile cluburipolitice, unde erau forţaţi să meargă sub bolşevici), cu biblioteci,ziare din ţară şi din Transnistria, conferinţe, aceste cămine urmând să joaceun rol deosebit în dezvoltarea spirituală a românilor colonizaţi.           Direcţia Culturii să ţină în curentpe D-nul Guvernator cu activitatea acestor cămine culturale pentru ca oriceneajuns să fie înlăturat imediat şi cu competenţă.           7) Printr-o ordonanţă aGuvernămintelor Transnistriei şi Basarabiei să se instituie comisiuni cumembrii aleşi dintre colonişti şi sub conducerea unor organe competente care săprocedeze la reconstituirea tuturor actelor de identitate şi stare civilă:naşteri, botez, căsătorii, moarte; o altă comisiune va studia problemaşcolarităţii pentru stabilirea pregătirii elevilor şi echivalarea anilor destudii.           Proceduraar fi cea hotărâtă de Guvernământ iar probaţiunile cu martori serioşi dintrecolonişti vor trebui să-şi aibă întrega greutate.           Înprivinţa şcolarităţii, ucenicii şi elevii să fie trecuţi pentru continuareastudiilor la şcolile româneşti ale Guvernământului şi dacă se poate, toţi încalitate de bursieri.           8) Odată cu cerealele ce se împart coloniştilor săli socoată şi cantitatea pentru care posedă bonuri eliberate de MU,aceste bonuri urmând a fi retrase, astfel ca să nu rămână impresia că autorităţile nu-şi onorează obligaţiile luate,ceea ce nu este cazul.           9) Schimbul rublelor şi mărcilor săse facă de către Guvernăminte în sume ce să permită coloniştilor achiziţionareade animale de muncă sau vite, orice schimb putînd fi facilitat de casele deschimb prin prezentarea biletelor de cumpărare a vitelor sau uneltelor. Acesteapentru a se evita irosirea economiilor coloniştilor prin cheltuiala inutilă amicilor sume schimbate.           10)După ce se vor constata lispurile să se studieze problema ajutorăriicoloniştilor lipsiţi de îmbrăcăminte şi încălţăminte.           11)Să se treacă la înfiinţarea de cooperative în aceste sate.           12)Pentru rezolvarea pe viitor şi remedierea pe trecut a unor insuficienţe înlegătură cu problema colonizărilor ar fi necesare să se creeze un oficiu decolonizări al Guvernămîntului, încadrat cu specialişti care să se ocupe înamănunt cu aceste operaţiuni.           Cuocazia evacuării satelor de ucraineni şi stabilirea cine este şi cine nu estemoldovean, acest Oficiu să menţină procentul de 25% (unul din bunici) însă săse ia şi o declaraţie scrisă acestora că sunt români şi înţeleg să se supunăobligaţiilor (şcoalei, bisericii, etc.), fapt ce le va crea o stare juridică deromân, înlăturând toate speculaţiile interesate.           Înafară de problemele de mai sus, care pot fi rezolvate de către Guvernăminte dinordinul Domnului Mareşal, există aspecte care nu pot i rezolvate decît prinPreşidenţia Consiliului de Miniştri şi Minitserului Afacerilor Străine laordinul Domnului Mareşal.           Acesteasunt:           -Familiile coloniştilor sunt descomplectate şi prin faptul că unii bărbaţi suntîn prezent prizonieri la români sau germani. Guvernămintele ar urma săînaninteze liste de aceştia pentru a se face intervenţiile necesare pentru caaceşti români să fie eliberaţi din prizonierat şi să se întoarcă la familiilelor.           -Unii români din Caucaz şi Crimeia au fost duşi către autorităţile germane înUcraina fiind socotiţi ruşi. Să se intervină pentru a li se uşura trecerea înTransnistria ca colonişti.           -Arfi necesar ca să dea Guvernământului Transnsitriei misiunea de a îngriji deromânii de dincolo de Bug, urmând ca acesta să intre în tratative directe cuReichskomisariatul Ucrainei (Gauleiter Erich Koch) sau la nevoie cuReichsministerium fur die besetzen Ost Gebiete (Berlin – dl. Alfred Rosenberg)pentru ca să se aplice românilor de peste Bug, până se va hotărâ aducerea lorîn Transnistria, regimul de care se bucură germanii în Transnistria, cerându-serecunoaşterea românilor din Ucraina ca grup etnic şi acordarea până larepatriere a următoarelor avanatagii:           1)a regimului de aprovizionare „propriu” Volksdeutschilor (prăvălii deaprovizionare suplimentară în oraşe, reducere ½ a prestaţiilor de lapte şi ouăla sate şi oraşe).           2)scutirea de luarea la lucru în reich.           3)autorizarea Guvernului român ca prin Guvernământului Transnsitriei săorganizeze pentru românii de peste Bug organe de ocrotire şi îndrumare: şcoli,servicii medicale şi farmaceutice şi misiune bisericească.           Anchetatorulmai arată că dl. Anton Golopenţia, şeful echipei de rencesământ al românilor depeste Bug, ale cărei lucrări sunt pe sfârşit informează prin Direcţia CulturiiGuvernământului Transnistriei că grupul de români din Ucraina cifrează circa30.000 de familii pentru care solicită sprijinul Domnului Mareşal, menţionândcă aceşti români ar dori să fie colonizaţi în Basarabia.           Oficiulde Colonizări a cărui înfiinţare anchetatorul o propune în Transnistria(este necesară situarea lui pe teren mai în apropiere de problemele ce va aveade rezolvat), va îmbrăţişa atât preocupările specifice până la repatrierearomânilor de peste Bug, cât şi operaţiunea colonizării lor în ţară în regiunilece se vor fixa.
           Anchetatorulsocoate că dorinţa românilor de peste Bug de a fi colonizaţi în Basarabia şi nuîn Transnistria se conjugă în mod fericit cu interesele superioare ale Statuluişi propune ca cele 30.000 de familii de peste Bug să fie aduse şi colonizate înlocul ucrainenilor din Nordul Basarabiei şi Bucovinei.           Menţioneazăcă acum este momentul psihologic al dislocării ucrainenilor din acele regiuni,moment care nu trebuie scăpat deoarece acest proces nu se poate face oricândiar rezolvarea situaţiei românilor de peste Bug prezintă un caracter de urgenţădeosebit.– VAURMA – Nota: Copiile documentelor originale se păstrează laautor. Veziaici LISTA DOCUMENTELOR.Sursa: Tribuna Basarabiei (Preluarea textelor este libera, doar cu menţionarea surseiarticolului.)

Sursa
2011-06-13 18:00:00



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

06:25:28VINO SĂ STĂM SUB POM, SAU - FORMULA DE POLITEȚE —» Leo Butnaru
18:31:16Give the Gift of WordPress.com! —» Misterioz
14:33:00We Heard You Wanted to Add SSH Keys —» Misterioz
13:46:15Arcadie Suceveanu la ceas aniversar —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
13:13:345G în avioane, Wi-Fi pe șosele – decizia Comisiei Europene deschide noi oportunități de inovare —» Elena Robu
12:12:29ACUM ORI NICIODATĂ. Cartoful fierbinte pe nume Unirea —» Nicolae Federiuc
10:49:51”Democrație sustenabilă prin educație electorală!” – o campanie a bibliotecii din Ungheni, demnă de locul I —» BPR Ungheni's Blog
15:52:04Jesus’ first miracle —» Erik and Elena Brewer's Weblog
11:25:30AZI ȘI DE-A PURURI! —» Leo Butnaru
07:06:26Фотографы —» Бессарабские хроники
06:44:20RELAȚIA CU UN BĂRBAT NARCIS —» Lifestyle
15:11:57God’s Promises for Difficult Days —» Erik and Elena Brewer's Weblog
14:56:21Idealul unității naționale - 1 decembrie 1918: Expoziție virtuală tematică —» BiblioCity
12:14:58Rezultatele Evaluării externe periodice 2021-2022 —» Blogul elevilor din satul Chetrosu
06:23:51POEME, CĂRȚI PRIN ANI... —» Leo Butnaru
15:24:40Prima întâlnire cu un scriitor —» BiblioCity
11:21:17MIȘCĂRILE SUBIECTULUI —» Leo Butnaru
10:00:48Pâinea noastră cea de toate zilele —» Moldova Creștină
10:00:21Să îmi iubesc dușmanul | Editorial Radu Blendarencu —» Moldova Creștină
08:38:02Scriitorul Volodymyr Vakulenko a fost ucis. Trupul său a fost găsit la Izium —» nimic nu e asa cum pare a fi...
08:00:152 NUVELETE. MISTERIOASELE TRANSFORMĂRI DIN... EL, ÎN... EA... —» Leo Butnaru
06:01:15DUPĂ AUSCHWITZ POEZIA A FOST ȘI ESTE OBLIGATORIE —» Leo Butnaru
19:06:54Omonimele – cum le deosebim sensul? —» Moldova Creștină
18:47:23RomStoria: Noi nu suntem țigani! —» Curaj.TV | Media alternativă
17:10:59Au lăsat mașina în intersecție ca să-și ia de mîncare! —» Curaj.TV | Media alternativă