POEME PRIN ANI
-images-2.jpg)
&
din limba paternă – Tăcerea
Dumnezeiască…
Socrate nu a scris niciun rând
zeii îi ascultau în original
de sărăcia cuvintelor
și de cei fericiți săraci cu duhul
alinat de îmbelșugarea tăcerii
pe când ajunsese să scrie resemnat
cuprinsul testamentelor
pe tăcerea-i de onoare...
de marele
C U V Â N T
prefăcându-mă în
cioburi
cioburi de tăcere
de liniște negru-strălucitoare
circ(a) (și pâine) două mii patru sute de ani
din gâtlejul iritat (al lui Antistene să zicem)
iradiază în prea-încrâncenată tăcere
aura posibilei sudălmi
sugrumate (de bunul simț?);
iradiază
schița de nimb a(l) puterii de a renunța la riposta
care nu e demnă de o incoruptibilă discordie…
tăcerea ta, Euridice, nefiind alta decât
sensul bolnav al cuvântului iubire.
are o misiune ingrată
pe care nu și-a dorit-o
însă foamea nu alege
dă de-a dreptul
dă peste om.
și tu ai o misiune ingrată
precum acum când
ca Salomee
în locul cătanei lui Irod
pe fundul de bucătărie tai capul crapului
nimbat auriu;
unui Ioan-Tăcere-de Aur al peștilor…
din tăcerea lor.
Unele istorii sunt de inexplicat.
Unele istorii pur și simplu trebuie trecute sub tăcere – tăcerea
fiindu-le de fapt glasul menit
iar limba în care sunt scrise – lama cuțitului
corp de literă – opt puncte tipografice
petit.
Tăcem
fiecare fiind anti-
poliglotul tăcerilor celorlalți.
Sursa
2025-07-13 04:32:00