În continuare vom da o mică listă de personalități care au avut curajul și inteligența de a se îndoi în dovezile aduse în favoarea Holocaustului și consecințele ce au urmat pentru ei.
Ernst Zundel – publicist și editor german. Pentru cartea Did Six Million Really Die? (în această carte Zundel demonstrează într-un mod strălucit și absolute documentat inexistența ca atare a holocaustului contra evreilor)a fost dat în judecatăt în 1988 de lobby-ul evreiesc după un articol din secolul XIII(!), pentru al impune să tacă. I-au trebuit 8 ani și sute de mii de dolari pentru ași apăra dreptul la libertatea cuvântului. Lobby-ului evreiesc nu i-a trebuit să plătească nimic deoarece guvernul canadian fidel sioniștilor de ambele ori a preluat acuzarea, iar judeca s-a petrecut din banii contribuabililor.”Experții” acuzării (înnăimiți cei mai mult din SUA) au fost plătiți câte 150 $ pe oră(!), la care se adaugă cheltuieli pentru bilete de avion, hoteluri, restaurante ș.a.. În urma a două procese de judecată și a apelului care a urmat la Curtea Supremă de Justiție, în 1992 acel articol a fost declarat neconstituțional. Cu toate astea, în 2003 el a fost iarășe arestat și deportat în Canada, apoi declarat pericol pentru securiatea națională. Este extrădat în Germania și în 2007 justiția germană îl condamnă la 5 ani de închisoare. Ernst Zundel a ieșit din închisoare la 1 martie 2010 (2 ani déjà îi petrecuseră în detenție până la judecată).
I s-a trimis o bombă prin poștă, o altă bombă a fost detonată lângă casa lui, apoi casa i-a fost încendiată.
Marcel Dupra – răspândea această carte în Franța. A fost omorât cu o bombă depusă la el în mașină, după care organizații evreiești au făcut declarații pentru presă, în care își prezentau aprobarea pentru acest omor și au preîntîmpinat pe alții despre urmările cercetărilor acestui segment din istorie.
Jurgen Graff – cercetător elvețian. I-a fost încendiată casa.
Depozitul de cărți a unei organizații americane ce întrunea câțiva cercetători revizioniști, de asemenea a fost incendiat.
R. Forisson – profesor și istoric francez. A fost bătut cu cruzime și doar cu intervenția unor oameni ce se aflau în apropiere, a scăpat cu viață.
Germar Rudolf – chimist și inginer german. După cercetările interprinse la cercetarea camerol de gazare din Auschwitz-Berkenau, în 1993 publică un raport în care demonstrează că aceste camera tehnic nu erau în stare de omor în masă prin gazare. Ca urmare este, este concediat de la institutul la care activa (Max-Planck-Gesellschaft zur Förderung der Wissenschaften din Stuttgart). În 1996 este condamnat la 14 luni de închisoare pentru incitare la ură contra evreilor. Emigrează în Marea Britanie apoi în SUA, unde i se refuză statutul de refugiat politic și este deportat în Germania. La 15 martie 2007 este condamnat la 2,5 ani de închisoare în închisoarea din Mannheim. La 4 iulie este eliberat.
Rezultatele cercetării lui au fost confirmate și de alți cercetători al camerelor de gazare, printre care Fred Leuchter(acesta de asemenea a fost condamnat la închisoare) și Walter Lüftl( președintele asociației inginerilor din Austria).
P.S. În așa țări ca Franța, Germania, Austria, Portugalia, Spania, Danemarca, Olanda și Elveția au fost adoptate legi care prevăd pedepse pentru cei care încearcă în orice mod să conteste cifra aberantă de 6.000.000 victime evreiești pe care la adus regimul lui Hitler. Ne întrebăm unde este dreptul la libera exprimare și la informație?
Există și destui istorici evrei care contestă acest fapt și nu numai.