Vă spuneam că nu-mi permit să pierd oamenii din viaţa mea şi mi-e dragă când cunosc oameni noi, aşa cum s-a întâmplat ieri. Denisa comentase la un post de al meu, că şi ea se află, momentan, în Birmingham. Drept urmare, a trebuit să facem cumva să ne întâlnim, căci eu sunt bucăţică româncă şi nu mai ştiu dacă eu sunt de-a voastră sau Denisa e de-a noastră, în orice caz, vorbim aceleaşi limbi.
Ne-am dat întâlnire în centru, după care am mers la serbarea a trei ani a celor de la Birmingham Internaţional Film Society. Am văzut împreună un film franţuzesc- Louise-Michel; am bârfit, vorbit, povestit, scărpinat limba şi tot ce se mai poate când întâlneşti vorbitor de limba ta în ţară străină. Plăcut împresionate de film, am continuat seară într-un pub cu muzică life. Splendid.
Denisa a încercat să-i strecoare în buzunarul solistului un bileţel în formă de avion, pe care am desenat note muzicale. Din păcate, pentru că e ruşinoasă, trebuie să mergem din nou, în speranţa ca el să mai fie acolo, cine ştie- poate chiar iubirea vieţii ei 
Azi, sărăcuţa, are examen. Trebuia să menţionez de la început că e frumoasă, deşteaptă şi sociabilă. Ascultă şi vorbeşte mult, este puţin rârâită. Ne-am făcut planuri. Cu siguranţă mai citiţi despre ea.
Filed under: My life in UK
