Îmi lipseşte beatitudinea din suflet...Cu toată forţa interioară încerc să ies din starea asta crispată şi nu pot...sau,cel puţin ,nu-mi reuşeşte.Am obosit...sunt vlăguită de monotonie şi nu găsesc nici cea mai firavă pînză de păianjen ca să mă prind în plasă şi să mă legăn pe melodia vieţii...Vreau vacanţă...dar nu aştept vacanţa de Paşti...şi e straniu,căci sunt conştientă că va trece ultima vacanţă din viaţa mea de licean.Vreau o vacanţă în care să uit de bacalaureat,în care să mă simt ca de 16 ani-fără griji,fără stres,cu vise prodigioase...Vreau o vacanţă cu soare,cu 22 de grade în aer,cu ciripit de păsări şi freamăt de flori albe de cireş.
De ce nu e primăvară ?Şi-mi dau bine seama că deja e aprilie,aproape mijlocul lui aprilie,dar totuşi...nu simt...Nu simt entuziasmul cela în suflet,cu care cîndva mergeam mîna-n mîna,nu-i simt candoarea primăverii,cu toate că narcişii au dat în floare.
Uite ce fac norii,vîntul şi ploile îndelungate?!:)Îmi seamănă melancolie,oboseală şi dezolare în cavitatea interioară...
Aştept primăvara,aştept ca Tatiana Vornicescu de la meteo la JurnalTV:))) să anunţe:"De mîine,dragii mei,timpul se încălzeşte,soarele ne va mîngîia chipurile,şi sporadic se vor ivi nori răzleţi"...aştept acel "cîndva" şi acel "ceva" care mă va determina să-mi abandonez gîndurile legate de şcoală,de teme...pfff,de atîtea teme...Sunt invadată de moleşeală...am în suflet o singură doleanţă: să vina cu-adevărat primăvara,să mă readucă la "viaţă"...08.04.2011
