Dacă părinții noștri se pot lăuda că au crescut printre jucării de petici, atunci eu voi povesti nepoților cum am crescut în fața televizorului. Nu voi crede pe cineva dacă îmi va spune că televizorul nu era una din ocupațiile lui preferate atunci când se întorcea de la școală, cred că fiecare dintre noi a luat prânzul în fața televizorului pentru a nu pierde emisiunea preferată. Am avut norocul ca în primii ani, inclusiv cei de grădiniță televizorul să nu fie prin preajma mea, am început a face cunoștință cu TV-ul abia prin clasele primare. Recunosc, era una din ocupațiile mele de bază, ore întregi petreceam în fața televizorului urmărind zeci de filme de acțiune, mai puțin desene și tot felul de chestii ce se băgau atunci pe sticlă. La acea oră nu știam că televiziunea-și are impactul maxim asupra individului anume la vârsta copilăriei. De fapt, televizorul mă „educa” câteva ore pe zi (zilnic). La sigur nu petreceam mai mult timp cu părinții în comparație cu TV-ul și sunt convins că chestia asta e valabilă pentru majoritatea copiilor de atunci și de acum.
Dacă la început televizorul era sursa unei comedii sau unor “senzații tari” urmărind un film cu roboți, sânge sau gloanțe în creieri, atunci mai tirziu televizorul a devenit principala sursa de informare. Odată cu creșterea vârstei știrile trezeau din ce în ce mai mult interes, talk-show-uri și chestiile de scandal prindeau cel mai bine. Din păcate nimeni nu-mi spunea că toate aceste lucruri urmăreau în mare parte doar scopul comercial al televiziunilor care depășește clar scopul educațional.
Păi bine, televizorul m-a ținut lângă el până prin clasa a 10-a. De atunci televiziunea a dispărut puțin câte puțin din viața cotidiană. Internetul, încet dar sigur înlocuia TV-ul prin produsele sale și prin posibilitațile noi oferite mie. Astfel internetul a ajuns ca în prezent să inlocuiască jucăriile de petici, televizorul și să joace un rol important în viața individului. De la cei mici pînă la cei mai măricei, toți ne bucuram zilnic de instrumentele internetului și a calculatorului, despre care generațiile tinere vor povesti la rândul lor nepoților despre primele experiențe trăite în fața acelui Pentium I.
Ce fac produsele media în societate?! :
Scopul stabilit inițial al acestor produse era clar unul educativ și informativ. Însă lucrurile nu stau chiar cum am crezut. Rata criminalității în societate a crescut pe parcursul anilor. Conform unui studiu realizat de publicația Jama în care se făcea conexiunea dintre violenţă şi televiziune s-a dovedit că televiziune este un catalizator, o cauză contributivă a violenţei. În Africa, televiziunea a fost interzisă până în 1975 din motive economico-politice. Înainte de 1975, rata criminalităţii în Africa era în scădere, pe când în America şi Canada, în care exista deja televiziune, aceasta era în creştere. Analizând situaţiile celor trei regiuni, s-a constatat că nu erau diferenţe majore în privinţa celorlalte fenomene care ar fi putut cauza violenţa. Singura diferenţă era prezenţa televiziunii. După introducerea acesteia în Africa, rata criminalităţii a crescut cu 130% în decursul a zece ani. Sursa: Special CommunicationTelevision and Violence (cursor.org)
In Puterea predicării de John Stott găsim că: Televizorul inhibă rezolvarea temelor și joaca în aer liber. Împiedică dezvoltarea limbajului, a imaginației, a percepției, a învățării, a autocontrolului și diminuează creativitatea. Ajunge să tulbure viața normală de familie. Nu doar că a încețoșat distincțiile dintre real și ireal ci a atenuat sensibilitatea evenimentelor reale.
Orice produs media impune societății anumiți idoli (vedete, actori etc.). Idolii copiilor devin exemple pentru ei, pe acest fon părinții pierd rolul de model pentru copii săi încă din copilărie. Din păcate, copii nu copiaza doar stilul vestimentar, coafura, pasiunile idolilor, ci și viciile marilor vedete prezente la toate posturile de televiziune, pe internet, la radio. Așa că dragi părinți, nu vă mai întrebați de unde copii voștri știu să fumeze de la 12 ani, de unde știu cum decurg lucrurile la voi în dormitor noaptea și de ce copii trăiesc primele experiențe sexuale la vârste cuprinse între 13–15 ani.
Dacă îți pasă, află că copilul tău nu este protejat. Află că tu nu mai ești exemplu pentru el și că tu nu mai reprezinți o autoritate pentru el. Copilul tău a crescut prea repede fiind alimentat cu informații greșite de surse intoxicate. Dovedește că-ți pasă de cel micuț! El are nevoie de protecție, este prea slab pentru a ține piept tuturor ispitelor.
