Nopțile mele sunt mai dulci decât zilele tale
Au gust de căpșuni, 
Uneori e de înghețată
Sunt actrița unui joc de lumină
Mai port pe buze parfum de ciocolată…

Am măști ce-s fericite,
Altele aduc uneorii mii de speranțe
Și doar masca iubirii ascunde sub ea…
O inimă de gheață…

Lacrimile-mi sunt ca ardeiul 
Ce ard a mea față
Mi-am pierdut pe undeva condeiul
Iar cafeaua… mi s-a răcit azi 
În ciașcă…

Inima-mi e bolnavă…
Au rămas pe ea rani adânci, căci undeva acolo
Tu în ea mai plângi,
Dar poate te vei opri vreodată...

Precum se schimba acoperișul unei case
Roșul, galben, albastru și gri
Am croit din nou inima-mi din mătase
Pentru cineva care-mi va 
Strivi…

Nopțile mele sunt mai dulci ca zilele tale
Aici am de toate lacrimi și bucurii
Dar poate într-o zi, poate
Nu vom mai fi copiii…