Eşti atât de frumoasă Şi chiar şi-atunci când nu mă vezi Cu a ta plăcere ce m-apasă, De ochi pufoşi - dar nu visezi, Când în genunchi nu ştiu ce fac Cu focul stins în prag de noapte. Şi vreau o flacără, dar totuşi tac Şi-ncerc să mi-te-ntruchipez în şoapte. Aş vrea ca steaua, tu, să cazi, Privire rece-n ochi de foc Şi făr’ de lacrimi în ploaie să mă scalzi, Să te sărut, să cred în tine ca şi copilul într-un joc.