“Cuvântul lui Dumnezeu este şi trebuie să rămână în centrul muzicii creştine” – Marin Pavliuc.

1. Stimate frate Marin, referiţi-vă, vă rog, pe scurt la câteva date pe care le consideraţi mai relevante în biografia Dvs.

Cred, că trebuie să vă spun pentru început, cum L-am cunoscut pe Dumnezeu, întrucât aceasta este pentru mine cea mai importantă filă din viaţa mea.

Eram adolescent şi la vârsta de 15 ani Domnul a început să cerceteze inima mea. Eram derutat, eram presat, simţeam că trebuie să-L caut pe Dumnezeu. Şi am început să-L caut. Mă duceam pe la biserici ortodoxe, dar acolo nu mă regăseam, rămâneam străin de tot ce se întâmpla, îmi părea  un fel de teatru. Astea erau concluziile mele. Eu însă aveam nevoie de ceva mult mai profund. Atunci mi-am cumpărat o Biblie şi am început s-o citesc. În mod aleatoriu am deschis la o pagină din Apocalipsa şi când am am început a citi, m-am îngrozit şi am aruncat Biblia. O jumătate de an nu m-am mai atins de Biblie, până când Dumnezeu mi-a trimis un om al Lui care mi-a deschis Sfânta Scriptură la Ioan 3: 16 şi mi-a citit versetul. Acest verset mi-a străpuns inima. Am fost cercetat şi m-am pocăit din toată inima, i-am mărturisit Domnului toate păcatele şi am început o viaţă nouă împreuna cu El.  De atunci citesc Biblia. Am citit despre naşterea Domnului Isus, despre viaţa Lui, despre moartea şi învierea Lui şi despre venirea Lui. Însă subiectul care m-a fascinat dintotdeauna, pe care îl consider cel mai important şi care rămâne cel mai preferat subiect al meu din toată Biblia este venirea Domnului Isus. Această imagine o am mereu în faţa ochilor, în ea văd întruchipată nădejdea tuturor oamenilor creştini într-un sfârşit glorios, într-un sfârşit plin de speranţă pe care îl poate avea fiecare, dacă va crede în Domnul Isus.

Fiind student la colegiul de muzică „Ştefan Neaga”, am găsit acolo un grup de tineri care, deşi nu erau prea mulţi, erau foarte uniţi, pentru că toţi îl aveau pe Hristos în inimă. Împreună am început să studiem  Biblia şi să ne apropiem tot mai mult de Dumnezeu. După ce am terminat colegiul de muzică, m-am implicat într-o formaţie în cadrul Uniunii bisericilor noastre, formaţia „Acord” . Cu această formaţie timp de 5-6 ani am avut posibilitatea să plec în misiune prin toată Moldova şi să-L vestesc pe Hristos. În acest răstimp Dumnezeu m-a binecuvântat să cresc nu numai în plan spiritual, dar şi profesional. Am fost student la Conservator, apoi la Academia de Muzică Gavril Muzicescu, unde am avut profesori foarte buni de la care am încercat să iau cât s-a putut de mult. Sunt sigur că atunci, când prioritatea vieţii este Dumnezeu, El te binecuvântează din plin în tot ce faci, dacă faci totul pentru slava Lui. Dumnezeu m-a binecuvântat şi cu o soţie minunată, şi îndrăznesc să spun, şi talentată. Iar acum, deja de trei luni, suntem trei. Avem un copilaş minunat pentru care Îi mulţumesc  şi Îl  laud pe Dumnezeu, Lui şi doar Lui Îi aparţine toată gloria.

2. Care credeţi că este sau trebuie să fie rolul muzicii în viaţa spirituală a bisericii?

Important este să urmărim cu multă tenacitate Cuvântul lui Dumnezeu, pentru că El trebuie să fie pe prim plan în orice lucru. De aceea Cuvântul lui Dumnezeu este şi trebuie să rămână în centrul muzicii creştine. Dacă muzica creştină nu are la bază un fundament şi dacă acest fundament nu este Cuvântul lui Dumnezeu, atunci chiar nu-i văd rostul.

Suprapus pe o muzică frumoasă, Cuvântul lui Dumnezeu atinge cele mai sensibile coarde ale sufletului şi, trebuie să recunoaştem,  are un impact deosebit asupra noastră, întrucât ne motivează să-L slăvim şi să-L înălţăm pe Domnul. Pentru mine ca muzician şi creştin muzica este un instrument nemaipomenit prin care ne putem exprima sentimentele noastre de dragoste faţă de Domnul în modul cel mai profund şi  frumos. Dar să nu uităm, că în centru trebuie să rămână Cuvântul lui Dumnezeu.

3. Care ar trebui să fie atitudinea creştinilor faţă de închinare?

Să vedem ce înţelegem prin închinare. Dacă e vorba de închinare în general, atunci  cred că ne putem închina Domnului făcând donaţii, participând la misiuni, ne putem închina prin rugăciune,  prin a face o faptă plăcută lui Dumnezeu. Dacă e să vorbim despre închinare prin muzică, evident, ca şi orice lucru trebuie să o aducem Domnului ca o jertfă plăcută. Rodul buzelor noastre trebuie să fie unul deosebit,  atitudinea noastră trebuie să fie una cu totul responsabilă,  nu putem să cântăm oricum. Dacă ne-am încumetat să ne închinăm lui Dumnezeu prin muzică, atunci trebuie s-o facem la cel mai înalt nivel. Şi aici putem vorbi despre importanţa repetiţiilor, despre importanţa intonaţiilor, despre rolul vocaliştilor, instrumentelor muzicale, totul trebuie pus în valoare. Cu alte cuvinte, trebuie să cântăm pentru Domnul cu tot sufletul, cu toată dragostea, cu toată măiestria de care suntem capabili şi chiar mai mult.  Totul trebuie să fie spre slava şi gloria Lui.

4. Care sunt greutăţile pe care le-aţi  întâlnit în calitatea Dvs de lider al unui departament de laudă şi închinare?

Greutăţile cele mai mari pe care trebuie să le depăşească un lider creştin în general, cât şi un lider al departamentului de laudă şi închinare rezidă în conlucrarea cu oamenii. Din punct de vedere profesional,  ar fi bine ca un astfel de lider să fie muzician, dar nu întotdeauna este aşa.  Totuşi, cred că cea mai mare greutate pe care o întâmpini este în a găsi şi a coopta oameni talentaţi. Cu alte cuvinte, în a descoperi talente. Un lucru deloc de neglijat este atitudinea faţă de oameni.  Trebuie să fii foarte atent, pentru că ai de a face cu oameni cu diferite caractere care sunt la un nivel spiritual diferit,  unii sunt mai talentaţi, alţii mai puţin talentaţi. Unii au nevoie să fie încurajaţi, altora trebuie să le stăvileşti energia. Un lider bun trebuie să cunoască bine potenţialul membrilor grupului, să vadă clar perspectivele, să crească echipa şi să poată creşte el însuşi odată cu echipa lui.  Şi poate cel mai important, să-i tratezi pe toţi cu multă dragoste,  înţelegere şi răbdare.  Totul ce ţine de organizare şi alte lucruri, cred că sunt mai uşor rezolvabile.

5. Pe lângă slujirea în biserică v-aţi manifestat şi altfel din punct de vedere profesional?

Da, cum spuneam, am studiat muzica la Conservator. Am avut chiar şi unele succese în  profesia mea de canto academic, dar prioritatea a fost dintotdeauna implicarea în biserică, dorinţa de a-L sluji pe Domnul.  Dar, sigur, iubesc muzica clasică, şi nu numai. Îmi plac diverse stiluri de muzică, nu cred, că există stiluri de muzică urâte. Trebuie doar să ştii când este mai oportun să recurgi la un stil sau altul.

Cu 4 ani în urmă am hotărât să-mi încerc forţele la Filarmonica naţională, am trecut probele şi am fost acceptat în calitate de solist. Am cântat lucrări din opera unor compozitori ca Handel, Ravel sau Mozart. Am simţit aprecierea publicului şi colegilor pentru vocea mea de tenor liric mai rară, pentru calităţile mele profesionale. Important pentru mine este, că am încercat să fiu şi la Filarmonică sare şi lumină pentru cei din jur, întrucât viaţa creştină trebuie să fie pentru noi toţi o prioritate.  M-am străduit să trăiesc în Hristos şi acolo şi să-L vestesc pe cât e posibil printre colegi. Sunt convins, că şi ei au nevoie de Hristos. Poate nu am reuşit atât, cât mi-am dorit, dar prin viaţa mea m-am străduit să arăt, că Hristos este minunat şi El lucreaza în vieţile noastre şi sper, ca Dumnezeu să lucreze în continuare la inimile colegilor mei de la Filarmonică.

6. Care realizări din cariera Dvs de muzician le consideraţi mai relevante?

Nu am încercat niciodată să-mi apreciez realizările, dacă eventual sunt. Asta ar fi bine să le constate alţii. Mie nu-mi place să mă uit în urmă.  Pot vorbi doar de anumite urcuşuri şi coborâşuri din viaţa mea.  În  plan profesional vă pot spune doar, că am ajuns să cânt cele mai frumoase şi mai populare piese din muzica clasică. Bineînţeles, că nu este meritul meu, Dumnezeu m-a binecuvântat cu un anumit talent şi mi-a dat o voce care mi-a permis să devin muzician profesionist.Tot meritul Îi aparţine doar Domnului.

7. Ştiu că aţi lansat un album de cântece creştine…

Albumul conţine cântece creştine pe care le-am cântat cu formaţia „Acord”. A lansa un album nu este chiar atât de uşor, este o încercare de a dărui oamenilor ceva ziditor. Cred că, dacă faceţi legătura cu fratele Petrică Bragaru, el vă poate spune mai multe, el a fost liderul acestei formaţii. Eu doar am  susţinut această lucrare, am pus şi eu umărul şi împreună am încercat să facem nişte volume cât mai de calitate. Albumul se numeşte „Doamne, astăzi vin” şi are patru volume. Sper, că mulţi l-au ascultat şi au fost zidiţi prin cântecele noastre.

Am încercat să facem un duet împreună cu soţia mea, Tatiana. Din această colaborare familială s-a născut încă un volum. Sunt nişte cântări pe care le adorăm, le cântăm în fiecare zi prin casă, prin bucătărie, prin curte şi le-am inclus în acest CD.

8. Ce-ar trebui să ştie tinerii care doresc să se implice în grupurile de laudă şi închinare? Daţi-le un sfat.

Ca un creştin pe care Domnul l-a înzestrat cu un dar muzical, eu consider, că din momentul, când ai devenit creştin şi eşti copilul lui Dumnezeu, trebuie să vezi ce dar ai şi cum poţi şă-l foloseşti. Şi dacă  crezi, că ai darul muzical fie de 1%, de 10%, de 20 % , trebuie să încerci să-l realizezi pe cât este posibil. Dacă, însă, ai talent cu adevărat, trebuie să încerci să-l pui în valoare la maxim. Dar pentru aceasta ar trebui să faci şi nişte studii muzicale. Numai asa poţi persevera cu adevărat în muzică.

9. Ce planuri de viitor aveţi?

Dorinţa mea este să cresc profesional. Ca vocalist duc lipsă de piese noi şi asta nu numai eu. În Moldova avem puţini compozitori creştini. De aceea rămânem la cântările vechi prin care Îl slăvim pe Domnul. Sunt foarte frumoase şi le cântăm cu multă plăcere. Dar ca să creştem e nevoie şi de cântări noi. Doresc foarte mult să mai lansez un volum şi deja am câteva cântări, piese noi şi sper ca Dumnezeu să ne binecuvânteze să putem duce lucrul la capăt. Evident, vreau să activez în continuare la Filarmonică, de fapt vreau să fac muzică unde n-aş fi.

În curând familia noastră planifică să plece în SUA, unde avem de gând să ne stabilim pentru totdeauna, şi Dumnezeu ne-a binecuvântat în acest sens. Ştiind că SUA este o ţară a posibilităţilor, aş vrea să-mi continui studiile acolo ca să pot continua cariera muzicală la un nivel şi mai înalt.

Domnul să vă ajute.

Vă mulţumesc pentru interviu şi aşteptăm veşti bune de la Dvs, dar şi albume noi. Dumnezeu să vă binecuvânteze oriunde veţi fi.