Meniul unui licean

Liceul este o pădure roz unde toate visurile tale devin realitate.

Liceul poate fi comparat cu o cantină, și elevul cu un consumator. La intrarea în cantină, liceanul va fi împărțit și tăiat în bucăți foarte mici, fiecare profesor încercând să-l hrănească cu cât mai multe fructe din disciplina sa pentru a-i da ‘o educație balansată’. Deseori alimentația este supraîncărcată cu diverse feluri de mâncare, fiecare profesor ignorând hrana primită de la ceilalți. Mănâncă, copilul meu, această farfurie plină de știință! Și dacă nu digești destul de repede, vei avea o notă proastă. Profesorul de franceză îți mai pune ceva resturi în buzunar pe care trebuie să le absorbi când ajungi acasă. Apoi vin profesorii de geografie și fizică, îți mai adaugă ceva în meniu, și lista continuă. Sărmanul elev părăsește cantina hrănit prea bine, având buzunarele pline de resturi. Nu mai are poftă de mâncare. Izvorul tânăr plin de dorința de a învăța, a ști, a inventa este uscat.

Credeți că este exagerată această descriere? Mi-aș dori să cred așa.

(Tradus cu puține modificări din manualul de franceză. Sursa foto: sxc.hu)