Ce fel de acord “am semnat” eu, Pavlicenco, impreuna cu Rosca

Pornind de la unele reactii primitive de pe blog, legat de participarea mea, ca presedinte al PNL, la o masa rotunda a partidelor politice privind caile de depasire a impasului constitutional de dupa alegerile anticipate din 28 noiembrie, plasez aici comunicatul de presa si Acordul. Cititi, inainte de a critica. In general, PNL nu a fost niciodata un partid egoist si a sprijinit toate initiativele considerate de noi bune, inaintate de orice partide, exceptind PCRM. Tensiunile actuale din interiorul AIE sint cauzate de egoismul partidelor zise democratice, care trag fiecare jaratec la turta lor electorala si uita de oameni si de stat. Daca fiecare ar proceda ca PNL, in R.Moldova ar fi intelegere. Dar daca intelegere nu va fi, numai Unirea ne va salva. Asa ca cititi si meditati, nu folositi numai gura, accesati si la minte, pentru ca s-ar putea sa oboseasca daca nu v-o puneti in miscare. VP

Declaratie de presa
a participantilor la „masa rotunda” a partidelor politice

Partidele participante la masa rotunda s-au angajat, de comun acord, sa participe in mod solidar la perfectionarea normelor constitutionale in perspectiva activitatii viitorului Parlament, astfel incat competentele Presedintelui, Parlamentului si ale Guvernului sa fie reechilibrate si sa asigure o interactiune eficienta intre aceste institutii.

Semnatarii acordului regreta neparticiparea actualelor partide parlamentare la dialogul initiat in vederea stoparii razboiului politic, a evitarii unei noi crize constitutionale pe motivul nealegerii sefului statului si a altor alegeri parlamentare anticipate in viitorul apropiat.

Subliniem ca Republica Moldova are nevoie de oameni de stat responsabili, cu viziune strategica asupra dezvoltarii tarii noastre, care au abordari mai largi decat cele strict partizane si decat obiective electorale imediate.

Participantii la masa rotunda indeamna atat partidele din arcul guvernamental, cat si opozitia comunista sa renunte la atitudini exclusiviste si sa se priveasca in calitate de oponenti, de parteneri sociali, si nu ca dusmani ireconciliabili. Societatea are nevoie de progres economic, justitie, echitate sociala si un de viitor previzibil.

„Masa rotunda” reprezinta un pas important spre extinderea dialogului politic si spre evitarea unor noi confruntari majore deosebit de grave pentru societate.

29 septembrie 2010

ACORD  PENTRU  DEPASIREA  CRIZEI  CONSTITUTIONALE

Analizand cauzele crizei politice si constitutionale, care afecteaza grav functionarea institutiilor puterii de stat si are consecinte economice deosebit de grave,

Constientizand faptul ca interesele nationale ale tarii trebuie sa prevaleze asupra egoismului de partid sau a intereselor de grup,

Constatand esecul referendumului din 5 septembrie, care nu a permis depasirea actualei crize,

Fiind ghidati de dorinta de a evita o noua situatie de blocaj in viitorul legislativ pe motivul nealegerii Presedintelui republicii, urmate de o noua dizolvare a Parlamentului si o alta campanie electorala,

Intelegand faptul ca  perfectionarea normelor constitutionale trebuie sa reprezinte un rezultat al cooperarii intre toate partidele, astfel incat Legea Fundamentala sa fie recunoscuta si respectata in egala masura de toti politicienii, dar si de toti cetatenii tarii,

Tinand cont de necesitatea asigurarii unui cadru constitutional stabil, care sa nu fie contestat sau modificat in functie de schimbarea majoritatilor parlamentare,

Subsemnatii, reprezentanti ai partidelor politice participante la „masa rotunda”, am hotarat sa semnam un angajament de onoare, prin care sa ne obligam sa actionam in mod consensual in viitorul Parlament pentru a garanta succesul reformei constitutionale, acest document fiind intitulat Acord pentru Depasirea Crizei Constitutionale.

Partidele semnatare isi pastreaza integral independenta decizionala, deosebirile de ordin doctrinar, precum si libertatea de a se prezenta in cadrul urmatoarelor alegeri parlamentare drept concurenti electorali, care vor candida pe liste diferite si vor avea mesaje distincte.

Diferentele dintre partide, polemicile si dezacordurile dintre acestea nu trebuie sa se constituie intr-un razboi politic ireconciliabil in detrimentul binelui comun si al  intereselor tarii.

Prezentul Acord nu epuizeaza alte eventuale propuneri de modificare a Constitutiei, ci vizeaza doar articolele care tin de alegerea sefului statului, competentele acestuia si de formarea Guvernului.

Semnatarii Acordului fac apel catre toate partidele sa adere la principiile de mai jos, elaborate in mod consensual si declara ca acest document ramane deschis pentru semnarea de catre alte partide.

Participantii la „masa rotunda” au convenit sa se intruneasca periodic, sedintele urmand a fi moderate de catre dl Igor Botan, director excutiv al ADEPT.

Angajamentul comun  vizeaza urmatoarele aspecte:

1. Indiferent de configuratia politica a viitorului Parlament, indiferent de faptul care partide vor obtine majoritatea si care vor ramane in opozitie, ne angajam sa elaboram de comun acord un proiect de lege de modificare a Constitutiei si sa il adoptam prin consens.

2. Proiectul de modificare a Constitutiei urmeaza sa vizeze simplificarea procedurii de alegere a Presedintelui republicii, reducerea atributiilor acestuia si consolidarea capacitatii institutionale a Parlamentului si  Guvernului.

3. Articolul 78 „Alegerea Presedinelui” va prevedea trei tururi de alegere a sefului statului si alegeri repetate. Persoanele care au candidat initial nu pot candida la alegerile repetate. Prevederea privind dizolvarea Parlamentului va fi omisa din acest articol.

La articolul  85, „Dizolvarea Parlamentului”,  se adauga un nou alineat (3), care va prevedea urmatoarele: „(3)Daca timp de doua luni de la validarea mandatelor de deputat nu se reuseste constituirea unei majoritati parlamentare sau majoritatea  parlamentara isi inceteaza existenta, iar o alta majoritate nu se poate constitui timp de doua luni, Presedintele dizolva Parlamentul timp de 10 zile dupa expirarea acesui termen. ”. Alineatele (3) si (4) devin (4) si, respectiv, (5).

5. Articolul 89, „Demiterea”, care prevede posibilitatea de demitere a Presedintelui republicii de catre Parlament cu votul a doua treimi al deputatilor,  va fi omis.  Seful statului isi poate pierde mandatul doar daca isi da demisia, este in incapacitate fizica de a si-l exercita, este condamnat penal printr-o decizie judecatoreasca definitiva sau in caz de deces.

6. Articolul 98, „Investitura”,  alineat (1) va fi completat, iar noua redactie va avea urmatorul continut:  „Presedintele Republicii Moldova desemneaza un candidat pentru functia de Prim-ministru, propus de catre majoritatea parlamentara, constituita din cel putin 52 de deputati”. Astfel, seful statului nu va mai consulta formal fractiunile parlamentare, ci va tine cont de vointa politica a majoritatii de guvernamant din Parlament. Majoritatea parlamentara de guvernamant isi va asuma raspunderea pentru exercitarea actului guvernarii si isi va exprima votul de incredere fata de Guvernul tarii, acordandu-i acestuia sustinerea politica necesara.

7. Articolul 98(6), care astazi le ofera Presedintelui republicii si Prim-ministrului dreptul de a efectua remanieri guvernamentale,  va fi modificat si va avea urmatoarea redactie: “In caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a functiei, Parlamentul Republicii Moldova, la propunerea Prim-ministrului, ii revoca si ii numeste pe unii membri ai Guvernului cu majoritatea de voturi ale deputatilor alesi.” Astfel, va disparea contradictia existenta cand seful statului si premierul dispun de dreptul arbitrar de a modifica componenta nominala a Guvernului, iar Parlamentul, care acorda votul de incredere intregului Cabinet de ministri, este eliminat din acest proces.

8. Prevederea din articolul 73 privind dreptul Presedintelui la initiativa legislativa va fi omisa.

9. Pana la modificarea Constitutiei in spiritul propunerilor de mai sus, deputatii din viitoarea legislatura vor agrea sa aleaga prin consens sau printr-o larga majoritate de voturi in functia de Presedinte al Republicii Moldova o persoana neafiliata politic, neutra, care sa reprezinte un simbol al coeziunii nationale si al stabilitatii.

10. Candidatul la functia de Presedinte al tarii va accepta atributiile reduse conform propunerilor de mai sus  si se va angaja sa il desemneze in calitate de candidat la functia de Prim-ministru pe exponentul majoritatii parlamentare de guvernamant.

11. In scopul unei echilibrari fundamentale a relatiilor dintre puteri in stat, semnatarii acordului recomanda examinarea acestor propuneri concomitent cu modificarea Capitolului IX al Constitutiei in ceea ce priveste determinarea locului si rolului Procuraturii in sistemul autoritatii judecatoresti.

29 septembrie 2010

Semnatarii:

Iurie Rosca, Partidul Popular Crestin Democrat
Valeriu Plesca, Miscarea Social-Politica „Forta Noua”
Vitalia Pavlicenco, Partidul National Liberal
Nicolae Andronic, Partidul Popular Republican din Republica Moldova
Gheorghe Sima, Partidul Muncii