Str. Mihai Viteazul

Str. Mihai Viteazul
(fosta Оргеевская)


Mihai Viteazu (n. 1558, Drăgoeşti, Vâlcea- 9 august 1601, Turda), este una din cele mai marcante personalităţi ale istoriei româneşti. Ca nume şi origine este considerat ca fiind un descendent al familiei Pătraşcu, una dintre cele mai înstărite din Ţara Româneasca din acea perioadă, Mihai Pătraşcu fiind considerat cal mai mare latifundiar al acelei perioade. A fost ban de Mehedinţi, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Ţării Româneşti şi, pentru o scurtă perioadă în 1600, conducător al tuturor celor trei ţări ce urmau să formeze România de astăzi: Ţara Românească, Transilvania şi Moldova. Din acest motiv, el este considerat de istoriografia românească primul unificator al poporului român şi erou naţional.

Strada Mihai Viteazul (fosta Str. Orheiului). Poartă numele lui Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti (1593-1601), al Transilvaniei (1599-1600) şi al Moldovei (1600). Fiu al lui Pătraşcu cel Bun. Pe plan intern a urmărit întărirea autorităţii centrale şi consolidarea poziţiilor acelei părţi din boierime care îi era fidelă. A dat un legământ prin care ţăranii dependenţi rămâneau pe moşiile unde erau stabiliţi. Strateg iscusit, îmbinând talentul diplomatic cu acţiunea militară, a reuşit să pună bazele unui sistem de alianţe antiotoman, apt să ducă la sporirea Ţării Româneşti pe plan extern.
În 1594 începe luptele cu Imperiul Otoman. Şir de bătălii victorioase: Călugăreni (1595), Giurgiu (1595). Victorioase campanii antiotomane întreprinse la sud de Dunăre; bătăliile de la Nicopole, Vidin, Cladova. în urma campaniilor din Transilvania (bătălia de la Şelimbăr, 1599) şi Moldova (1600), a reuşit prima unire politică a celor trei ţări române, învins la Mirosalău (septembrie 1600) de nobilimea maghiară, ajutată de poloni, care, ocupând Moldova, au pătruns în Ţara Românească. A fost nevoit să ceară sprijinul împăratului Rudolf II. Dar, după ce împreună cu generalul G. Basta a înfrânt armata nobiliară la Gorăslău (1601), a fost asasinat pe Câmpia Turzii (august 1601).
Prin unirea celor trei ţări române a întruchipat, pentru generaţiile ce i-au urmat, simbolul luptei pentru independenţă şi unitate.
Actualmente, pe strada M. Viteazul se află Pretura sectorului Buiucani.

Nemerenco, Valeriu. Buiucani: File din istoria satului şi a sectorului. – Ch. : Prut Internaţional, 2002. – 200 p.

Sursa
2010-09-28 10:07:16



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

11:13:44Moldova (+ Georgia) și jocurile marilor puteri —» Curaj.TV | Media alternativă
13:07:33Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
06:31:00PĂZITOR ȘI SCRIITOR —» Leo Butnaru
20:45:20Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
19:26:07Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
18:04:08Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
16:30:53Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
14:02:19Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
06:18:00DIN YES-EURI —» Leo Butnaru
00:39:44Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
23:18:25Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
22:53:06O plimbare prin Capitala Neamului —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
18:29:28Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
16:44:39Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
06:51:05DIN STRICTL NECESAR —» Leo Butnaru
02:12:33Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
23:17:51Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
19:46:26Peter Heather, John Rapley – Why Empires Fall —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
19:33:08Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
17:57:48Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
14:36:11Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
11:19:00„Anul lui Eminescu – Opere jubiliare ale geniului poeziei române” —» Biblioteca Publică or.Rîşcani
06:39:00DIN REVISTA TINERILOR —» Leo Butnaru
04:33:30Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
02:11:28Fără Titlu —» Путепроводные Заметки