Str. Mihai Viteazul

Str. Mihai Viteazul
(fosta Оргеевская)


Mihai Viteazu (n. 1558, Drăgoeşti, Vâlcea- 9 august 1601, Turda), este una din cele mai marcante personalităţi ale istoriei româneşti. Ca nume şi origine este considerat ca fiind un descendent al familiei Pătraşcu, una dintre cele mai înstărite din Ţara Româneasca din acea perioadă, Mihai Pătraşcu fiind considerat cal mai mare latifundiar al acelei perioade. A fost ban de Mehedinţi, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Ţării Româneşti şi, pentru o scurtă perioadă în 1600, conducător al tuturor celor trei ţări ce urmau să formeze România de astăzi: Ţara Românească, Transilvania şi Moldova. Din acest motiv, el este considerat de istoriografia românească primul unificator al poporului român şi erou naţional.

Strada Mihai Viteazul (fosta Str. Orheiului). Poartă numele lui Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti (1593-1601), al Transilvaniei (1599-1600) şi al Moldovei (1600). Fiu al lui Pătraşcu cel Bun. Pe plan intern a urmărit întărirea autorităţii centrale şi consolidarea poziţiilor acelei părţi din boierime care îi era fidelă. A dat un legământ prin care ţăranii dependenţi rămâneau pe moşiile unde erau stabiliţi. Strateg iscusit, îmbinând talentul diplomatic cu acţiunea militară, a reuşit să pună bazele unui sistem de alianţe antiotoman, apt să ducă la sporirea Ţării Româneşti pe plan extern.
În 1594 începe luptele cu Imperiul Otoman. Şir de bătălii victorioase: Călugăreni (1595), Giurgiu (1595). Victorioase campanii antiotomane întreprinse la sud de Dunăre; bătăliile de la Nicopole, Vidin, Cladova. în urma campaniilor din Transilvania (bătălia de la Şelimbăr, 1599) şi Moldova (1600), a reuşit prima unire politică a celor trei ţări române, învins la Mirosalău (septembrie 1600) de nobilimea maghiară, ajutată de poloni, care, ocupând Moldova, au pătruns în Ţara Românească. A fost nevoit să ceară sprijinul împăratului Rudolf II. Dar, după ce împreună cu generalul G. Basta a înfrânt armata nobiliară la Gorăslău (1601), a fost asasinat pe Câmpia Turzii (august 1601).
Prin unirea celor trei ţări române a întruchipat, pentru generaţiile ce i-au urmat, simbolul luptei pentru independenţă şi unitate.
Actualmente, pe strada M. Viteazul se află Pretura sectorului Buiucani.

Nemerenco, Valeriu. Buiucani: File din istoria satului şi a sectorului. – Ch. : Prut Internaţional, 2002. – 200 p.

Sursa
2010-09-28 10:07:16



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

11:51:22Cafeneaua Literară: Spiritul Creator al Modernismului —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
12:33:00Fantome —» Andrei LANGA. Blogul personal
01:17:34Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
17:12:08Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
16:02:57Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
14:57:42Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
13:29:01Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
12:12:00Pământ —» Andrei LANGA. Blogul personal
12:12:00Pământ —» Andrei LANGA. Blogul personal
04:32:00POEME PRIN ANI —» Leo Butnaru
03:46:13Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
01:54:22Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
01:46:39Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
14:52:02Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
04:37:00DIN POEZIA LUMII —» Leo Butnaru
00:53:00do you remember being scared? —» turn up the silence
21:41:43Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
18:14:39Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
14:30:40Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
11:33:16Interpretări Teatrale ale lui Eminescu: Luceafărul —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
01:04:11Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
23:45:50Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
22:36:52Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
21:23:03Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
16:41:55Fără Titlu —» Путепроводные Заметки