Sunt ~10180 de minute de cind cineva detine tot spatiul ratiunii mele.Ea a devenit zbuciumul meu,evadarea mea de toate grijile si rutina pe care o confrunt! Vreau fiecare clipa sa o petrec alaturi de ea! Ma simt atit de “viu” cind sunt alaturi de ea. Fara teama,fara secrete….atit de natural! Nu imi vine sa cred ca as putea “iubi” pe cineva! Da,suna pustiu cind abia la citeva minute zic ca iubesc,dar nu pot sa inteleg ce se intimpla cu mine!Stiu doar ca ea nu are pret,si fara ea nu as mai putea sa umplu cu ceva laguna din piept! Alaturi de ea,uit de tot,doar planuri,vise si placere! Imi e foarte greu sa descriu emotiile care ma evadeaza la acest moment! Ma gindesc sa parasesc acest spatiu “Exil al ratiunii”. Nu cred ca mai am nevoie de un blog atit de personal! Nu mai vreau ca trairile mele sa fie publice! Tot ceea ce sunt eu acum apartine doar unei persoane! E doar fericirea noastra!Cu atit mai mult ca tinem relatia noastra la moment in taina! Zic ca de azi pe acest blog voi face cred doar Literatura. Voi posta secvente din romanul “Inca un minut“Voi scrie trairile unui adolescent strain….a unui Alter Ego. Nicu insa paseste spre o noua etapa! Spre o noua viata! Am atitea planuri! Am fost admis la Universitate! Odata cu acest pas,inteleg ca am foarte multe lucruri de perfectionat: Dictia,pronuntia,accentul si intonatia poate chiar si asupra aspectului fizic! o,da vocabularul! (cine nu stie: sunt inmatriculat la specialitatea :jurnalism) Asa cum zice mereu un prieten de al meu : GOGO Nicu.
