Ce-ţi pasă dacă avem şi spectatoriOricum pe scenă este locul nostruCît sîntem sus noi sîntem muritoriMoartea ne pare că-i un monstru.
Şi pleci grăbită. Azi altă piesa aiFăcînd din a mea o tragediePoate te-opreşti,poate mai staiMai zimi vreo melodie.
Opreşte-te, nu mai cînta, Nu pierde din magieCredeam ca dragostea e piesa taDar nu a fost sa fie.
De te întrebi acum iubireDacă sînt eu ori vre-un actorCine ascultă-această convorbireE om de rând s-au regizor?
