Eu moarte nu încerc să te blestem
Să-ţi fac ceva ce ţie n-o să-ţi placă.
Aş vrea eu doar acum să te-ntreb
Dac-ai iubit şi tu vreodată?

Dac-ai simţit,ce simţeam eu
Dac-ai gusta din fructul nemuririi,
Ţi-a fi fost greu, cum mi-a fost mie
Cînd culegeai din roadele iubirii?
Şi ai simţit macar pentru o clipă
Acel fior cînd încă eşti şi fecioară?
Ai stat vreodata sub a dragostei aripă
Şi ai ştiut că totuşi o să doară?

Şi ce-ai simţit atunci cînd cineva
Dragostea ţia luat-o-n citeva momente?
Credeai că ea mereu va exista
Dar ea a disparut lăsîndu-ţi doar regrete.

Aceeaşi soartă duc şi eu acum
Cînd stau şi pling la ananghie,
Sperînd să fac din acest scrum
Aceeaşi dragoste dorind să reinvie.

Ia zimi ce rau eu ti-am facut?
Ce nu ţi mai ajuns şi ţie?
Cînd eu cu tine nimic nu am avut
Tu mi-ai furat a mea iubire.

Ia zimi pe care drum sa merg 
Să dau de fericire-n astă viaţă?
Să merg cu pas încet sau poate să alerg
Pentru-a gasi clipa de speranţă.

De ce iar taci şi nu-mi dai vre-un raspuns
Chiar cer acum atît de multe?
nu vreau sa mor de chin răpus,
vreau ca urechea ta să mă asculte.

Fie ,din nou în viaţă-am sa paşesc.
Dar tu te rog lasămă sa simt iubirea
Şi chiar de am să mai greşesc 
Nu-mi mai lua odată nemurirea.

Eu moarte nu încerc sa te blestem
Şi nici nu am ce împarţi cu tine
Să ştii ce eu de tine nu mă tem
Tu eşti la fel de singură ca mine.