În ultima vreme mi s-a întâmplat mai multe situații care mi-au confirmat convingerile în legătură cu importanța identității online. Și, în general, cât e de important să folosești acest instrument cu posibilități (aproape nelimitate) enorme – internetul.
- Tata avea un prieten bun în armată. Au pierdut legătura prin ‘90 și de-atunci tot se caută. Nu demult camaradul acesta a lui m-a găsit pe o rețea de socializare. Mare bucurie pe capul lor. Nu credeaucă vor ajunge să se regăsească.
- Zilele trecute la redacția ziarului unde mi-am făcut practica a sunat o doamnă din Suceava. Mă căuta pe mine, fiind sigură că sunt singura care pot s-o ajut. Căuta o fată din Moldova. Prin ‘92, când nu trecuse încă romantismul Podului de Flori, în familia lor a stat 2 luni o fată din Basarabia. Între timp una din familii și-a schimbat numărul de telefon și-au pierdut legătura. Timp de aproape 18 ani doamna aceasta o tot căuta. Mie nu mi-a luat decât un minut s-o găsesc, 2 minute ca să-i explic cine și cu ce ocazie o caută și deja peste 5 minute mă telefonase doamna să-mi mulțumească din suflet că în sfârșit a vorbit la telefon cu ea. Cât face o rețea socială
Probabil în 5-10 ani emisiuni televizate gen “suprize, surprize” sau proiectul rusesc “așteaptă-mă” nici nu-și vor avea rostul. Rețelele sociale se vor extinde atât de mult că va fi imposibil să nu-ți găsești rudele pierdute sau foștii colegi/amici. Eu una văd doar avantaje. Cine vorbește despre dependența și timpul pierdut aiurea pe rețelele sociale, să nu-l credeți. 
Și-apropo, dacă tot veni vorba de identitățile virtuale, am și eu o mică/mare nedumerire, când oamenii maturi de 18-25 de ani vor înțelege că e copilăresc să scrii în CV la mail așa ceva – kapshunik90@yahoo.com sau muskiosu88@yahoo.com?
sursa foto
