Rusia va decide, cine poate sa exporte vin moldovenesc
Rospotrebnadzor, este denumirea prescurtată a Serviciului Sanitar al Federaţiei Ruse, şi este cel care are toată autoritatea să decidă cine, mai exact care companii producătoare de vin din Republica Moldova, vor putea exporta vin în Federaţia Rusă.De menţionat şi faptul că iniţial, după ce exportul de vin din Moldova în Rusia a fost interzis, s-a acordat permisiunea de a exporta doar la 5 companii din Republica Moldova, dintre care:
- 2 erau din regiunea Transnistreană
- 3 aveau capital rusesc.
Daca motivul oficial declarat se referea la calitatea vinurilor moldoveneşti, care nu corespundeau normelor ruseşti, atunci în momentul inspecţiei organizate luna trecută la întreprinderile producătoare de vin, s-a vizat în mod special normele sanitare în cadrul întreprinderii. Deci se observă clar că motivul iniţial declarat nu este tocmai cel adevărat. Motivele de a boicota exporturile anumitor ţări către Rusia, nu este la început, ba chiar comportă şi un precedent. Cele mai cunoscute au fost cele care vizau exporturile SUA, în special carnea de pui, care a fost interzisă a fi importată în Rusia, pe motivul prezenţei virusului gripei aviare în produse. Negocierile au durat ceva timp. Atunci, în martie 2002, Rusia a impus restricţie la importul de carne de pasăre din SUA, datorită informaţiilor precum că ar fi infectată cu virusul gripei aviare. În cele din urmă Rusia a acceptat să renunţe la interdicţie numai după ce SUA a acceptat ca specialiştii veterinari ruşi să inspecteze carnea exportată în Rusia, ea fiind cea mai importantă destinaţie a exportului cărnii de pasare din SUA[1].
Se poate observa că scenariul aplicat atunci a fost acelaşi aplicat şi Moldovei, iar aşa cum se considera atunci că motivele au fost mai mult politice decât legate de calitatea produselor, aşa şi acum se poate constata acest lucru.
Cu toată promptitudinea cu care s-au făcut declaraţii de indignare din partea autorităţilor moldoveneşti, nu s-a putut realiza nici un pas spre ameliorarea situaţiei. Moldova a jucat după melodia rusă, impusă, vrem noi sau nu.
Nouă, unei republici mici şi nesemnificative în raporturile cu „mama Rusie”, nu ne rămâne decât să ne reorientăm spre alte pieţe externe. Cu cât exporturile Moldovei nu vor fi atât de legate de relaţiile cu Rusia, cu atât vom dispune de o mai mare oportunitatea de a ne realiza producţia la exterior, iar aceasta din urmă va duce la creşterea PNB (Produsul Naţional Brut) şi prin aceasta o creştere a acumulărilor băneşti de agenţii economici din Republica Moldova. „Reacţia în lanţ” poate fi discutată până la nesfârşit, iar la final am constata că cei care au de câştigat sunt cetăţenii moldoveni.
În economie se ştie că exportul unei ţări depinde în mod vital de forţa de producţie statului respectiv, însă în cazul Moldovei am putea să abordăm şi o altă viziune, şi anume reexportul. De fapt, dacă ar fi să luăm exemplul mobilei româneşti, ea ajunge pe piaţa rusă anume prin reexportul efectuat de agenţii economici moldoveni. Motivul este cât se poate de simplu, avantajul de a putea stabili relaţii comerciale atât cu o parte cât şi cu alta, asta în condiţiile în care românilor le este foarte dificil să înţeleagă limba rusă şi vice-versa.
Părerea mea este că, Republica Moldova poate servi ca o punte de legătură între cele două pieţe economice, iar sectorul acesta poate fi valorificat la maximum, pe fondul accentuării investiţiilor ruseşti în Europa Centrală şi Balcani, dar şi al interesului sporit al companiilor româneşti faţă de piaţa rusă.
Mai multe informaţii despre inspecţia grupului sanitar rus click aici
[1] William H. Cooper, Permanent Normal Relations Status for Russia and US – Russia Economic Ties
Sursa
2007-08-22 18:33:50