Rusia va decide, cine poate sa exporte vin moldovenesc

Rospotrebnadzor, este denumirea prescurtată a Serviciului Sanitar al Federaţiei Ruse, şi este cel care are toată autoritatea să decidă cine, mai exact care companii producătoare de vin din Republica Moldova, vor putea exporta vin în Federaţia Rusă.
De menţionat şi faptul că iniţial, după ce exportul de vin din Moldova în Rusia a fost interzis, s-a acordat permisiunea de a exporta doar la 5 companii din Republica Moldova, dintre care:
- 2 erau din regiunea Transnistreană
- 3 aveau capital rusesc.

Daca motivul oficial declarat se referea la calitatea vinurilor moldoveneşti, care nu corespundeau normelor ruseşti, atunci în momentul inspecţiei organizate luna trecută la întreprinderile producătoare de vin, s-a vizat în mod special normele sanitare în cadrul întreprinderii. Deci se observă clar că motivul iniţial declarat nu este tocmai cel adevărat. Motivele de a boicota exporturile anumitor ţări către Rusia, nu este la început, ba chiar comportă şi un precedent. Cele mai cunoscute au fost cele care vizau exporturile SUA, în special carnea de pui, care a fost interzisă a fi importată în Rusia, pe motivul prezenţei virusului gripei aviare în produse. Negocierile au durat ceva timp. Atunci, în martie 2002, Rusia a impus restricţie la importul de carne de pasăre din SUA, datorită informaţiilor precum că ar fi infectată cu virusul gripei aviare. În cele din urmă Rusia a acceptat să renunţe la interdicţie numai după ce SUA a acceptat ca specialiştii veterinari ruşi să inspecteze carnea exportată în Rusia, ea fiind cea mai importantă destinaţie a exportului cărnii de pasare din SUA[1].
Se poate observa că scenariul aplicat atunci a fost acelaşi aplicat şi Moldovei, iar aşa cum se considera atunci că motivele au fost mai mult politice decât legate de calitatea produselor, aşa şi acum se poate constata acest lucru.
Cu toată promptitudinea cu care s-au făcut declaraţii de indignare din partea autorităţilor moldoveneşti, nu s-a putut realiza nici un pas spre ameliorarea situaţiei. Moldova a jucat după melodia rusă, impusă, vrem noi sau nu.

Nouă, unei republici mici şi nesemnificative în raporturile cu „mama Rusie”, nu ne rămâne decât să ne reorientăm spre alte pieţe externe. Cu cât exporturile Moldovei nu vor fi atât de legate de relaţiile cu Rusia, cu atât vom dispune de o mai mare oportunitatea de a ne realiza producţia la exterior, iar aceasta din urmă va duce la creşterea PNB (Produsul Naţional Brut) şi prin aceasta o creştere a acumulărilor băneşti de agenţii economici din Republica Moldova. „Reacţia în lanţ” poate fi discutată până la nesfârşit, iar la final am constata că cei care au de câştigat sunt cetăţenii moldoveni.
În economie se ştie că exportul unei ţări depinde în mod vital de forţa de producţie statului respectiv, însă în cazul Moldovei am putea să abordăm şi o altă viziune, şi anume reexportul. De fapt, dacă ar fi să luăm exemplul mobilei româneşti, ea ajunge pe piaţa rusă anume prin reexportul efectuat de agenţii economici moldoveni. Motivul este cât se poate de simplu, avantajul de a putea stabili relaţii comerciale atât cu o parte cât şi cu alta, asta în condiţiile în care românilor le este foarte dificil să înţeleagă limba rusă şi vice-versa.
Părerea mea este că, Republica Moldova poate servi ca o punte de legătură între cele două pieţe economice, iar sectorul acesta poate fi valorificat la maximum, pe fondul accentuării investiţiilor ruseşti în Europa Centrală şi Balcani, dar şi al interesului sporit al companiilor româneşti faţă de piaţa rusă.


Mai multe informaţii despre inspecţia grupului sanitar rus click aici


[1] William H. Cooper, Permanent Normal Relations Status for Russia and US – Russia Economic Ties

Sursa
2007-08-22 18:33:50



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

03:32:34OLGA BURAC – OMUL CARE ADUCE SCHIMBARE —» Biblioteca Publică or.Rîşcani
09:23:10Noutăți inspiraționale de la Chateau Vartely —» Fine Wine
13:10:00New to Newsletter — Earn With Paid Subscriptions —» Ileana Pîrgaru
20:01:19Mi-a ieșit un slalom impresionant pe pasaj și bulevard —» .:EU:.
19:58:21Protest al sindicatului din sistemul energetic —» Curaj.TV | Media alternativă
19:39:17Pledoarie din trafic pentru transport alternativ, sănătos —» Curaj.TV | Media alternativă
19:07:29+16 Armata de pe plai e pregătită de sărbătoare (limbaj vulgar!) —» Curaj.TV | Media alternativă
19:02:52Șantier mortal in centrul capitalei —» Curaj.TV | Media alternativă
19:01:33Săpături arheologice cu escavatorul?! —» Curaj.TV | Media alternativă
17:39:33Nu se bucură că fosta nevastă ar putea fi condamnată —» Curaj.TV | Media alternativă
13:10:00How Yarnnakarn Ceramics Uses WordPress.com to Expand Their Business —» Adăpostul gîndurilor nerevendicate | If I enjoy the hatred of life, I do not hate life, I enjoy i
09:48:46atenție, atenție: portalu s-o deschis —» Portalu
07:07:39GIUMBUȘLUCURI DESPRE CENTRUL ANTI-FAKE AL MAIEI —» Daniel Lachi
04:55:03UN CELEBRU POET CIUVAȘ - GHENNADI AYGHI. ESEU PLUS POEME —» Leo Butnaru
17:15:00Top 6 alimente care conține substanțe cancerogene. —» Blog de Cultura
16:59:00Care este diferența dintre un psiholog, psihoterapeut și un psihiatru? —» Blog de Cultura
16:56:37Mega Protestul de astăzi al profesorilor în București —» Curaj.TV | Media alternativă
15:00:00Concept to Creation: Custom Theme Designs Just Got Easier —» ada rosu
14:54:29Romanul „Montana” de Alexandru Popescu în continuă discuție —» BiblioCity
11:17:17Zilele Bibliotecii, 2023. Sinteză —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
09:39:11Tutunul și impactul asupra performanței școlare și profesionale —» BiblioCity
15:31:25Zilele Onisifor Ghibu la Biblioteca „Onisifor Ghibu” —» BiblioCity
13:57:00DIN COSMOGRAME —» Leo Butnaru
06:47:32DIN LITERATURA VECINILOR —» Leo Butnaru
21:00:04Au băut nişte ofiţeri în unitate, se poate?! —» Curaj.TV | Media alternativă