ASEM Chişinău, universitate eminamente europeană (văzută cu ochii unui ieşean)

Ionel Bostan si Grigore Belostecinic. ASEM, aprilie 2010.

*IONEL BOSTAN (N. 21 februarie 1962, Tg. Frumos, jud. Iaşi) este profesor universitar, titularizat în învăţământul superior de stat. A studiat Economia şi Dreptul la Univ. “Al.I. Cuza” Iaşi, fiind licenţiat atât în Ştiinte Economice, cât şi în Ştiinţe Juridice. Ulterior, a absolvit şi Facultatea de Filosofie. Două doctorate: Economie şi Drept. Admis în profesia avocaţială prin Decizia nr. 361 din 22.10.2008 a Decanului Baroului Iaşi. Este conducător de doctorat, din 2005. Membru titular al Uniunii Scriitorilor (USR) şi al Asociaţiei Jurnaliştilor din România (AJR). Jurnalist colaborator la mai multe publicaţii din ţară şi străinătate. Premiul „Academica”, acordat în cadrul Salonului Internaţional de Carte – Ediţia a XVIII-a, Iaşi, 2009.

Ştiinţa economică şi pregătirea economiştilor trebuie privite ca pârghii principale ale schimbării mersului reformelor. Avem nevoie de o ştiinţă economică care să reflecte veridic şi profund realităţile actuale şi de perspectivă ale ţării noastre. Avem nevoie de o mai bună colaborare între universităţi, instituţii de cercetare, agenţi economici. Avem nevoie de o implicare mai mare a potenţialului ştiinţific economic în mersul reformelor. E de datoria noastră comună să ne concentrăm eforturile pentru a obţine fiecare succesul său şi astfel să alcătuim succesul general. (Grigore Belostecinic, Profesor universitar, Academician, Rector al Academiei de Studii Economice din Moldova)

De la Iaşi la Chişinău, prin Sculeni, sunt fix 147 km. Îi poţi străbate cu maşina în aproape trei ore. Cu tot cu vamă. Cam în 10 minute scapi de formalităţi pe malul drept al Prutului. Dincolo, poate dura cu 4-5 minute mai mult, pentru că trebuie să mergi la un ghişeu bancar (de incintă) să plăteşti taxa ecologică. Gropile frăţeşti din asfalt, adică şi din şoselele noastre şi dintr-ale lor, numeroasele sate şi orăşele prin care treci… nu te lasă să mergi cu o medie mai mare de 70 de kilometri la oră. În ultimii trei ani, am făcut de nu ştiu câte ori acest drum. Şi întotdeauna cu plăcere. Nimic din poveştile cu rakeţi basarabeni nu este de actualitate. Doar grai dulce moldav şi oameni care te înconjoară cu drag.

*  *  *

La Academia de Studii Economice din Chişinău am fost într-un Visiting Professor Program (Master), dar şi la manifestările “de toamnă” ale universităţii. Spun “de toamnă”, pentru că acestea se desfăşoară, de regulă, în luna septembrie a fiecărui an. Semnificaţia este dată de faptul că la 25 septembrie 1991, prin Hotărârea nr. 537 a Guvernului Republicii Moldova, a fost înfiinţată Academia de Studii Economice din Chişinău. În cei aproape 20 de ani de funcţionare, ASEM a evoluat ascendent, fiind principala instituţie universitară de profil economic din Republica Moldova. Acum ASEM-ul reprezintă un complex universitar modern, în cadrul căruia activează 6 facultăţi, 27 catedre, o bibliotecă modernă, un Departament de Informatizare dotat cu tehnică performantă, multiple centre postuniversitare de instruire şi consultanţă, serviciile Masterat, Doctorat şi alte subdiviziuni. Numele ASEM-ului îl poartă cu mândrie cei peste 20 mii absolvenţi.

* * *

Un rol incontestabil în obţinerea realizărilor instituţiei le-a revenit celor doi rectori ai ASEM, dinaintea academicianului Belostecinic, profesorii universitari Paul Bran (rector-fondator) şi Eugeniu Hrişcev. I-am cunoscut pe mai toţi membrii comunităţii academice, începând cu Rectorul – profesor universitar (marketing internaţional) şi academician – Grigore Belostecinic, decani, conferenţiari, dar şi pe unii dintre cei mai tineri, inclusiv studenţi şi masteranzi. Cu toţii sunt oameni “de treabă”, cum zicem noi, moldovenii. Mai apropiat am fost de facultăţile de Contabilitate şi Finanţe, şi, într-o anumită măsură, de cea de Relaţii Economice Internaţionale. Acest lucru îl datorez profesorilor Viorel Ţurcanu, Valentina Paladi, Coneliu Guţu, Ala Cotelnic, Tatiana Mişova, Pavel Tostogan, Ludmila Cobzari, Silvia Ghinculov, Dumitru Moldovan şi, în mod sigur, pe alţii, care deja îmi scapă. De fapt, aici sunt aproximativ 500 profesori şi peste 16.000 studenţi. Mai mult de jumătate dintre profesori sunt doctori în ştiinţe, iar circa o cincime dintre aceştia au primit treapta maximă de consacrare ştiinţifică – “doctor habilitat”. Acest lucru presupune parcurgerea unui stagiu post-doctoral, elaborarea unei teze speciale, referenţi, comisii etc.

* * *

Activitatea didactică este organizată prin învăţământul cu frecvenţă la zi, învăţământul cu frecvenţă redusă şi ciclul II, masterat – fiind realizată în cadrul a 6 facultăţi. Limbile de predare sunt engleza şi rusa, iar anumite programe pot fi urmate şi în alte limbi de circulaţie internaţională. Absolvenţilor li se acordă titlul de Licenţiat şi li se eliberează Diploma de Licenţă, Programa analitică şi Suplimentul la Diplomă (român-englez). Absolvenţilor ciclului II – masterat li se acordă Diplomă de Master, însoţită de Suplimentul la Diplomă (rom-eng). Apoi, în cadrul ciclului final (Bologna 3-2-3), 50 de profesori titulari sunt antrenaţi în pregătirea academică a doctoranzilor, în specialităţi care sunt aproximativ aceleaşi ca în facultăţile de economie româneşti.

* * *

Participând la mai multe activităţi, nu am sesizat diferenţe mari faţă de ceea ce se întâmplă în universităţile româneşti de la Vest de Prut. Predomină – ca limbă de comunicare – româna. Nu o dată am putut vedea şi auzi studenţi ori profesori salutându-se între ei în ruseşte, dar când înţeleg că eşti din România, politicoşi, trec pe română.

Relaţiile cu parteneri din exterior au constituit un suport considerabil pentru implementarea metodelor performante de predare şi promovare a principiilor economiei moderne, iar în cadrul schimburilor academice numeroşi profesori şi studenţi au efectuat stagii la universităţi de prestigiu din străinătate.

* * *

Poate mai mult decât astăzi pe la noi, în ASEM am regăsit o importantă latură cultural-artistică; cam la fiecare eveniment se “produc” formaţii studenţeşti de teatru, folk etc. Prin grija profesorului Grigore Belostecinic şi a directorului Bibliotecii ASEM – dr. Silvia Ghinculov – lansările de carte cu invitarea unor personalităţi de marcă din lumea artei, culturii sau politicii nu sunt tocmai rare. Măcar la două-trei dintre acestea a participat şi subsemnatul. Nu am putut să nu strecor o lacrimă (de fapt, un şiroi) la vizionarea lansării albumului-monografie „Românii din jurul României în imagini” semnat de conf. univ. Vasile Soimaru, dr. în economie. Albumul apăruse (2008) la Editura „Prometeu” din Chişinău, numărând 272 de pagini şi circa 850 de fotografii. S-a păstrat un moment de reculegere în memoria lui Paul Bran, fost rector al ASE Bucuresti, rector-fondator al ASEM, celui care îi este închinat volumul, cu inscripţia: „Dedic această lucrare memoriei regretatului profesor şi prieten Paul Bran, cel care, prin propriul exemplu, mi-a demonstrat că reîntregirea este nu numai necesară pentru supravieţuirea noastră ca etnie, dar şi posibilă”. Tot acum, Grigore Vieru a relevat momente din copilăria sa, când, de Paşte, mama sfinţea bucatele în bătaia clopotelor bisericii din satul Niorcani, de peste Prut…

În septembrie trecut, când a fost lansată cartea fostului premier Valeriu Muravschi, profesor asociat la ASEM, „Atitudini în ani de restrişte”, am crezut că îngheţ când unul dintre vorbitori, Mircea Snegur (ex-preşedinte al R. Moldova), i-a mulţumit lui Petre Roman, aflat la două scaune de mine, pentru ajutorul militar (brrrrrr!) acordat de România Chişinăului, la începutul anilor nouăzeci, în complicatul conflict cu Trans-Nistria.

La cokteil-ul de după, aranjat de profesorul Belostecinic, Snegur a plusat: Petre, habar nu ai care a fost cel mai bun vin băut în viaţa mea! Petrică al nostru nici nu s-a dumirit bine, că fostul Excelenţa Sa a continuat: Cel băut de noi la Huşi, când ne-am întâlnit în secret, cu binecuvântarea preşedintelui Iliescu, pentru a stabili dimensiunea şi structura ajutoarelor de care aveam atunci atâta nevoie! (Apoi, către sală: Ce credeaţi, puteam noi termina aşa de simplu, cu bandiţii!!! Dacă nu ar fi existat sprijinul României, R. Moldova nu ar fi ţinut piept în conflictul de pe Nistru. Mai mult nu divulg. Concluziile le trageţi singuri. Noi după aceea am avut posibilitatea să achităm acest sprijin, tot într-un mod foarte interesant. Istoria trebuie să fie cunoscută şi cred că deja unele lucruri, acum, pot fi divulgate.)

* * *

Ceea ce am dori, în final, este să nu ne scape caracterul absolut deschis al ASEM către “afară”, care este dat de stabilirea relaţiilor de colaborare cu mai multe instituţii de învăţământ şi centre de cercetare din peste 20 de state ale lumii, având tradiţii valoroase în domeniul studiilor şi cercetărilor economice. Astfel, ASEM este membră a Asociaţiei Universităţilor Europene (AUE), Asociaţiei Universităţilor Francofone (AUF), reţelei Universităţilor din Bazinul Mării Negre (BSUN), dar face parte şi din reţeaua Universităţilor Iniţiativei Central-Europene (CEI University Network).