Astazi dupa liceu,am avut putina treaba la ambasada Romaniei. Dupa o noua esuare,m-am indreptat spre casa! Lipsa soarelui de pe bolta ma agresa! Dar am hotarit sa merg pe jos spre casa! Aveam nevoie de o mica primblare! sa-mi las gindurile huituite de vintul slab! Aveam un pas lent,pentru ca nu imi mai derijam picioarele!Eram derijat de ginduri,de amentiri,de planuri. Eram intr-o alta paralela.Doar zgomutul si praful din jur ma mai readucea la realitate.Aproape ca ajunsesem la destinatie! se ivea deja Biblioteca de linga casa! Cind brusc mi-am vazut soarele alaturi,era la 5 pasi de linga mine! Zimbetul ei era gramul unui sculptor.Era culoarea proprie a unui pictor………era si stihul meu! Avea privirea unui copil,dar privea in departare!
Parul sau era de culoarea apusului,era -roscata! o culoare aprinsa! o Unica culoare deschisa din ziua de azi! O caldura! Eram amortit!Uitasem la ce ma gindeam,eram sub hipnoza ei! Deja 3 metri erau intre noi. Si pentru a savura placerea mai mult,mi-am oprit pasul! Doream o pauza a universului! Eram lipsit de ginduri,dar eram zbuciumat! Eram in zbuciumul Frumusetei! Mi-a observat privirea! Pe un moment ea desparut zimbetul! Nu aveam puterea de a ma opri! Constientizam doar ca sunt in plasa!Mecanismul corpului meu nu mai era sub control.Ratiunea-mi era plina de rusine…dar continuam sa o privesc. Ne despartia doar un pas…si ea mi-a zimbit! Mi-a daruit un intreg univers doar mie! Mi-a dedicat un intreg suris! o caldura pe care nu a mai simtit-o! O etrenitate in interval de o secunda! Am zimbit si eu, insa era deja in spate! Era in trecut! Nu am avut curajul sa imi intorc privirea! Caci am cerut prea mult…..am cerut un zimbet! Sunt dator,deaceea vreau sa o gasesc! Poate acum ea citeste acest blog,poate m-a conservat in memoria ei! Sunt cel ce te v-a astepta cu gindul mereu la intersectia noastra,te v-a astepta la aceeasi rascruce a rusinii,pe aceeasi strada a luminii……pe acelasi pamint!
