Basarabeanul Dionisie Bădărău unul din aşii serviciilor secrete româneşti (I)

 Participarea Armatei române la războiul Germaniei împotriva Uniunii Sovietice (1941-1945), a urmărit eliberarea teritoriilor Basarabiei şi a nordului Bucovinei, ocupate de sovietici în vara anului 1940. Campania militară pentru unităţile române a continuat şi la est de Nistru, în vederea zdrobirii totale a inamicului. Pe tot acest parcurs, informaţiile necesare planificării şi desfăşurării operaţiunilor militare, au fost procurate şi furnizate de câteva structuri informative româneşti, plasate pe Frontul de est.
Unul din cele mai importante servicii era Centrul de Informaţii „H”, specializat în activităţi informative şi contrainformative, aparţinând Secţiei a II-a a Marelui Stat Major al Armatei române, iar pe front, cea mai îndelungată perioadă, s-a aflat în subordinele Armatei a III-a române.
Deoarece activităţile de culegere a informaţiilor necesitau cunoaşterea limbilor rusă şi ucraineană, Centrul a fost încadrat, în mare parte, cu originari din Basarabia, Bucovina şi Transnistria.  Şeful Centrului era basarabeanul Dionisie Bădărău – unul din aşii serviciilor speciale româneşti – despre care vom vorbi în continuare.