DRAGĂ REDACŢIE

iarasi, din nou, inca o data, ma repet. POSTAREL tu esti cel mai tare din parcare.

se-apropie vacanța. (pizdeţ)în acest an, otilia a decis, cu greu, să nu meargă acasă de sărbători. câtă indolență (mardare nu-nţăleji aşa cuvinte)! iarna vin acasă o grămadă de prieteni, care au atâtea povești de spus. și prietenii de-acolo, de-acasă, cu care să-ți bei într-o veselie toți banii. și să tot râzi. și-apoi, familia! cum și de ce să rămâi singur de crăciun?

otilia are o explicație. (pizdeţ) sigur are, pentru că ea nu face niciodată nimic fără un motiv anume (o daaa, noi asta ştim!!!) nu m-ar mira dacă va sta în cluj (cluj? şi asta?) doar pentru că.. se simte prea bine acolo. are ea o „teorie” a orașului acoperit de-un capac de sticlă, pe care, mai nou, a dezvoltat-o până la cea a unui bibelou, în formă de glob, în care ninge când îl agiți. ăsta e clujul în mintea ei acum: mic, rotund, încapsulat și alb. iar apartamentul ei de pe titulescu numărul 16 e o capsulă ultimă, în care poate sta pe întuneric în bucătărie, sorbind încet din cana ei mare cu lapte.

nici eu n-o înțeleg foarte bine pe otilia. mai ales când spune că ar găti ceva pentru prieteni, sau când se plânge că biblioteca de filosofie va fi închisă pe toată perioada vacanței. în planurile ei, otilia va scrie o licență despre locurile în care te simți acasă, iar în vise (văzute cu ochii deschiși, pentru că ea nu mai visează nopțile demult) va merge la paris și la oxford, iar apoi ar schimba soarta lumii, cultivând marțipan sau administrând o cafenea.

mai devreme sau mai târziu, bibelourile se sparg :)