Urmare a articolului anterior in care am declarat ca referendumul constitutional este singura solutie de depasire a crizei politice, unii juristi si cititori m-au intrebat care ar fi legislatia care ar permite acest fapt. Intr-adevar noi nu am avut in RM nici un referendum constitutional, am avut doar consultative si de aici vine si necunoasterea subiectului. Am consultat legislatia si declar cu toata responsabilitatea ca Parlamentul RM poate initia un referendum constitutional. In continuare vin cu prezentarea prevederilor legislative.
1. Articolul 66 al Constitutiei spune ca Parlamentul printre atribuţiile de bază are si dreptul de a declară referendumuri. Articolul 75 stipuleaza ca cele mai importante probleme ale societăţii şi ale statului sînt supuse referendumului iar hotărîrile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridică supremă. In continuare procedura desfasurarii referendumurilor este prevazuta amanuntit in Codul Electoral. Din pacate nu avem in RM o lege organica cu privire la referendumuri.
2. Articolul 143 al Codului Electoral prevede ca in functie de natura juridica a problemelor referendumurile republicane pot fi constitutionale, legislative si consultative. Articolul 144 ne spune ca referendumul republican poate fi iniţiat de: un număr de cel puţin 200000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot, un număr de cel puţin o treime din deputaţii în Parlament; Preşedintele Republicii Moldova si Guvern. In cazul nostru consider ca ar fi mai bine ca intiativa petrecerii referendumului constitutional sa apartina Parlamentului pentru o legitimitate mai mare. Articolul 146 privind problemele supuse referendumului republican declara ca pot fi supuse problemele privind: a) adoptarea Constituţiei Republicii Moldova. Bingo! Articolul 168 privind intrarea în vigoare a hotărîrii supuse referendumului republican spune ca in cazul în care referendumului se supune o lege constituţională, aceasta se consideră aprobată dacă pentru ea au votat cel puţin jumătate din numărul total al persoanelor înscrise în listele electorale.
Unele concluzii:
In cazul cind Presedintele nu va fi ales de Parlament una din solutii este petrecerea unui referendum constitutional in vederea aprobarii unei Constitutii noi. Asa cum am aratat in baza Constitutiei si Codului Electoral o Constitutie noua, adoptata prin referendum constitutional confirmat de Curtea Constitutionala nu are nevoie de votul a 2/3 din deputatii din Parlament. Asa prevede art.75 din Constitutie ca hotărîrile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridică supremă, prevedere confirmata si de explicatiile CC.
In aces mod va decide poporul R.Moldova si criza politica va lua sfirsit.
P.S.
Schema adoptarii unei Constitutii noi ar putea fi urmatoarea:
Parlamentul creaza un grup de lucru privind adoptarera proiectului unei constitutii noi, care este dezbatut pe larg si il adopta cu amendamentele parvenite in timp de 3 luni cu 53 de voturi. Apoi in baza art.66 Parlamentul declara referendum constitutional undeva in perioada februarie-martie 2010.
In cazul cind la referendum participa mai mult de jumatate din cei inclusi in listele electorale Curtea Constitutionala declara referendumul valabil si astfel Constitutia intra in vigoare in baza art.75 al.2 al Constitutiei in mod direct in baza vointei populare.
CODUL ELECTORAL
Articolul 143. Tipurile de referendum republican
(1) În funcţie de natura juridică a problemelor supuse referendumului, referendumurile republicane pot fi constituţionale, legislative şi consultative.
(2) Referendumului constituţional sînt supuse propunerile privind revizuirea Constituţiei.
(3) Referendumului legislativ sînt supuse proiectele de legi sau unele prevederi ale acestora de importanţă deosebită.
(4) Referendumului consultativ sînt supuse problemele de interes naţional, în scopul consultării opiniei poporului asupra unor astfel de probleme şi adoptării ulterioare, de către autorităţile publice competente, a unor hotărîri definitive. Textul întrebării supuse referendumului consultativ se redactează în manieră neutră, fără ambiguităţi sau sugerarea răspunsului.
Articolul 144. Iniţierea referendumului republican
(1) Referendumul republican poate fi iniţiat de:
a) un număr de cel puţin 200000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot. În cazul referendumului constituţional, se aplică prevederile art.141 alin.(1) lit.a) din Constituţie;
b) un număr de cel puţin o treime din deputaţii în Parlament;
c) Preşedintele Republicii Moldova;
d) Guvern.
(2) Subiecţii menţionaţi la alin.(1) pot iniţia orice tip de referendum prevăzut la art.143.
(3) În cazul în care referendumul este iniţiat de subiecţii prevăzuţi la alin.(1) lit.a), la propunerea privind desfăşurarea referendumului se anexează şi listele de subscripţie.
(4) Propunerea privind desfăşurarea referendumului trebuie să includă problemele ce urmează să fie supuse referendumului, expuse clar, excluzîndu-se interpretarea lor ambiguă, precum şi scopul desfăşurării, data preconizată pentru desfăşurarea lui. Nu pot fi supuse referendumului probleme care se exclud reciproc.
Articolul 145. Restricţiile privind desfăşurarea
referendumului republican
(1) Referendumul republican nu se desfăşoară în cazul decretării stării de urgenţă, de asediu ori de război şi nici în decursul a 120 de zile de la ridicarea acestor stări. Dacă data referendumului republican a fost stabilită pentru ziua în care, ulterior, se decretează sau se instituie starea de urgenţă, de asediu ori de război, el se anulează de drept sau se amînă pentru o altă zi, respectîndu-se termenele de desfăşurare în condiţiile prezentului cod. Hotărîrea privind amînarea referendumului republican se adoptă de către organul care a emis actul de declarare a referendumului.
(2) Referendumul republican nu poate avea loc, de asemenea, cu 120 de zile înainte şi cu 120 de zile după ziua efectuării alegerilor parlamentare şi locale generale precum şi în ziua desfăşurării lor sau a altui referendum republican.
Articolul 146. Problemele supuse referendumului republican
(1) Referendumului republican pot fi supuse problemele privind:
a) adoptarea Constituţiei Republicii Moldova;
b) aprobarea legilor constituţionale adoptate de Parlament pentru revizuirea dispoziţiilor privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi a celor privind neutralitatea permanentă a statului;
c) alte probleme importante ale societăţii şi ale statului.
(2) Organizarea şi desfăşurarea referendumului privind problemele indicate la alin. (1) lit. b) sînt obligatorii.
Articolul 148. Iniţierea referendumului pentru revizuirea Constituţiei
(1) Iniţierea referendumului pentru revizuirea Constituţiei se efectuează în condiţiile art.141 din Constituţie.
(2) Propunerea privind desfăşurarea referendumului pentru revizuirea Constituţiei se prezintă Curţii Constituţionale, care este obligată să efectueze, în termen de 10 zile, controlul constituţionalităţii problemelor ce urmează a fi supuse referendumului şi să prezinte un aviz.
(3) După efectuarea de către Curtea Constituţională a controlului constituţionalităţii problemelor ce urmează a fi supuse referendumului, propunerea privind desfăşurarea referendumului, la care se anexează avizul Curţii Constituţionale, se prezintă spre examinare Parlamentului.
(4) Nu poate fi supusă referendumului revizuirea Constituţiei dacă va avea ca rezultat sugrumarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.
(5) În cazul în care revizuirea unora şi aceloraşi prevederi ale Constituţiei este iniţiată concomitent de Parlament şi de cetăţeni, examinarea propunerilor de revizuire pe cale parlamentară încetează.
Articolul 150. Hotărîrea sau decretul cu privire la
desfăşurarea referendumului republican
(1) În termen de 6 luni de la primirea propunerilor de iniţiere a referendumului, Parlamentul adoptă una din următoarele hotărîri:
[Art.150 al.(1) modificat prin LP480-XIV din 02.07.99, MO87/12.08.99 art.427]
a) despre declararea referendumului, care se va desfăşura peste cel puţin 60 de zile de la adoptarea hotărîrii;
b) despre respingerea propunerii privind desfăşurarea referendumului în cazul cînd aceasta este formulată de deputaţi;
c) despre soluţionarea problemelor, preconizate a fi supuse referendumului, fără efectuarea ulterioară a acestuia.
(2) În hotărîrea sau decretul despre desfăşurarea referendumului republican se indică data desfăşurării lui, denumirea proiectului de lege sau de hotărîre preconizate a fi adoptate, expunîndu-se textul acestora şi/sau conţinutul întrebărilor supuse referendumului.
Articolul 151. Stabilirea datei referendumului republican
(1) Data referendumului republican se stabileşte de către Parlament prin hotărîre dacă referendumul este iniţiat de cetăţeni sau de deputaţii în Parlament, ori de Preşedintele Republicii Moldova prin decret dacă referendumul este iniţiat de acesta şi are caracter consultativ.
(2) Data referendumului se stabileşte cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua desfăşurării lui.
Articolul 168. Adoptarea, publicarea şi intrarea în vigoare a hotărîrii supuse referendumului
republican
(1) Hotărîrea se consideră adoptată prin referendum republican dacă pentru ea au votat majoritatea cetăţenilor care au participat la referendum. În cazul în care referendumului se supune o lege constituţională, aceasta se consideră aprobată dacă pentru ea au votat cel puţin jumătate din numărul total al persoanelor înscrise în listele electorale.
(2) Hotărîrea adoptată prin referendum republican se publică într-o ediţie specială a Monitorului Oficial al Republicii Moldova. Data adoptării hotărîrii se consideră ziua desfăşurării referendumului republican. Hotărîrea intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial sau la data indicată în ea.
Constitutia RM
Articolul 66
Atribuţiile de bază
Parlamentul are următoarele atribuţii de bază:
a) adoptă legi, hotărîri şi moţiuni;
b) declară referendumuri;
Articolul 72
Categorii de legi
(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
(2) Legile constituţionale sînt cele de revizuire a Constituţiei.
Articolul 75
Referendumul
(1) Cele mai importante probleme ale societăţii şi ale statului sînt supuse referendumului.
(2) Hotărîrile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridică supremă.
Articolul 135
Atribuţiile
(1) Curtea Constituţională:
a) exercită, la sesizare, controlul constituţionalităţii legilor şi hotărîrilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărîrilor şi ordonanţelor Guvernului, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte;
b) interpretează Constituţia;
c) se pronunţă asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
d) confirmă rezultatele referendumurilor republicane;
REVIZUIREA CONSTITUŢIEI
Articolul 141
Iniţiativa revizuirii
(1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de:
a) un număr de cel puţin 200 000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot. Cetăţeni care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi, iar în fiecare din ele trebuie să fie înregistrate cel puţin 20000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative;
b) un număr de cel puţin o treime de deputaţi în Parlament;
c) Guvern.
(2) Proiectele de legi constituţionale vor fi prezentate Parlamentului numai împreună cu avizul Curţii Constituţionale, adoptat cu votul a cel puţin 4 judecători.
Articolul 142
Limitele revizuirii
(1) Dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale.
(2) Nici o revizuire nu poate fi făcută, dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.
(3) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de urgenţă, de asediu şi de război.
Articolul 143
Legea privind modificarea Constituţiei
(1) Parlamentul este în drept să adopte o lege cu privire la modificarea Constituţiei după cel puţin 6 luni de la data prezentării iniţiativei corespunzătoare. Legea se adoptă cu votul a două treimi din deputaţi.
(2) Dacă, de la prezentarea iniţiativei cu privire la modificarea Constituţiei, Parlamentul nu a adoptat timp de un an legea constituţională corespunzătoare, propunerea se consideră nulă
Posted in Uncategorized
