Personal nu am fost prezent la evenimentul muzical din seara respectivă. Şi nici nu vreau să anticipez expertiza MAI.
Ştefan Bănica Jr. a fost invitatul serii la concertul organizat de Primărie în Piaţa Marii Adunări Naţionale. În fiecare an, în Piaţă, de Hramul Oraşului se strâng zeci de mii de oameni.
În timpul concertului invitatului din România (Ştefan Bănică; că a mai fost şi "Fly Project"), s-a produs presupusul "act terorist". Niciodată la noi nu s-au mai întamplat asemenea lucruri.
Iaraşi, că şi după evenimentele din 7 aprilie, nu ştiu, nu cred că vom afla adevărul. Cel puţin, mă îndoiesc.
Dacă nu se va găsi făptaşul, se va recurge la tactica "ţapului ispăşitor", practica serviciilor secrete din toate statele lumii, pentru a linişti mulţimea, masa. Da, la noi, până-n ziua de azi, se judecă după masele de oameni. Cineva nu doreşte ca fiecare individ din ţara mică şi părăsită de soartă, Republica Moldova, să gândească cu propriul cap. Treabă valabilă şi pentru România. Fiindcă e mai uşor să manipulezi cu mulţimea mare şi neîndemânatică decât cu grupuleţele individualiste. Practică modernă stalinistă, am zice noi. Ca să tai demnitate unui popor, taiei capul. Nivelează poporul.
Bine, să revenim.
Unii pro-comunişti au prognozat sfârşitul lumii dacă liberalii anti-comunişti şi naţionalişti preiau puterea. Şi liberalii au preluat-o. Unii, după 8 ani de hoţie şi paradis, s-au trezit cu guvernarea schimbată (o schimbare de extremă), deci şi cu afacerea lor cam închisă. Trecerea de la dictatură la democraţie (aşa-i zicem noi acum) mereu este abruptă şi presărată cu victime inocente. Mulţi s-au speriat că va veni România peste noi (de parcă i-am trebui noi tare ei). Oameni buni, încercaţi să înţelegeţi un lucru (deja) universal, astăzi nu mai există prietenie sau frăţie, astăzi există doar interese.
Unii nu înţeleg, nu pot să realizeze, nu pot să treacă peste şocul schimbării.
Unii nu pot trece peste ideea că nu mai sunt stăpâni.
Când pierzi o putere (enormă), ceva animalic se iscă în creierul tău.
Ceva violent.
---
Nimic deosebit (din punct de vedere cultural) nu s-a întâmplat de Hramul oraşului, la Chişinău.
Aceleaşi evenimente în fiecare an. Aceeaşi plictiseală.
Vedete pentru gusturi de masă, artişti deja expiraţi.
Nicolae Botgros cu "Lăutarii" săi apar la fiecare eveniment organizat de Primărie. N-am nimic împotriva Maestrului, dar e prea des.
Am vrea ceva deosebit, Dle Primar. Primăria cam bate pasul pe loc din punct de vedere cultural, cu părere de rău.
Aceleaşi vedete, artiste în fiecare an. Aceleaşi depuneri de flori, aceleaşi feţe de oameni beţi în Piaţă.
Ultimul concert deosebit şi interesant la care am fost, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, a fost organizat de Orange Moldova, şi invitatul principal a fost Goran Bregovic (se întâmpla minunea în 2007). De atunci aceleaşi feţe plictisite şi uniforme. Aceleaşi trupe de playback. Aceleaşi vedete care n-au nimic în comun cu arta. Acelaşi Dan Bălan şi acelaşi Nicolae Botgros. Primăria, iarăşi îmi pare rău să zic asta, participă la această Stagnare culturală generală în care se află Republica Moldova la momentul actual.
În loc ca publicul, spectatorii, să fie cultivaţi cu noi (sau chiar vechi, numai că nemaivăzute) tendinţe artistice, măcar europene, la noi publicul este aplatizat şi ţinut într-o cuşcă culturală. De aia şi publicul e atât de vulnerabil în faţa unor campanii electorale agresive (sau ăsta e şi scopul?).
Vorba ceea (valabilă şi pentru oficialii din Românica): Nu masele de oameni ce vin mereu în Piaţă ar trebui să vă educe, ci Dvs ar trebui să educaţi masele (estetic vorbind). Dacă vă pasă, desigur.
La încheiere vă mai dau o vorbă. Dezvoltarea unei ţări se măsoară mai întâi de toate după nivelul cultural, artistic. Dupa aia de abia vine nivelul economic, social, toate legându-se, într-un sfârşit bun. Spiritul unui popor e în artă, şi nu în religie (cel puţin la noi).
Şi unde suntem noi acum, dragi români?
