În mai multe articole precedente ale publicaţiei noastre online a fost dezvăluit modul în care, gruparea de tip „raider”, coordonată de numitul CAŞCEI (alias VADIM CIORNEA) personaj cunoscut cu acest nume în cercurile interlope, a fraudat bugetul de stat al Republicii Moldova, prin implicarea firmei „Gasvat Grup” S.R.L. Unic asociat şi administrator al acestei firme este acelaşi faimos Vadim Ciornea. Mai mult decât atât, în continuarea dezvăluirilor noastre legate de această teorie a conspiraţiei dusă de gruparea lui CAŞCEI, ţinem de această dată să scoatem în evidenţă faptul că printr-o hotărâre a Curţii de Conturi, cu nr. 20, datată din 29 mai 2009 şi publicată pe 17 iunie s-au enumerat mai multe firme fantomă depistate a fi utilizate în derularea schemelor frauduloase legate de TVA. Printre acestea se pare că au fost depistate şi firmele lui CAŞCEI: Bovcomerţ S.R.L., Maruh-construct S.R.L., Cupvitcons S.R.L.
Conform calculelor Curţii de Conturi, prejudiciul total cauzat bugetului de stat de către firmele enumerate în acea hotărâre se estimează la164.5 milioane lei.
Totodată, considerăm absolut necesar şi chiar esenţial să scoatem în evidenţă şi să punem accentul pe aportul pe care l-a avut judecătorul Curţii de Apel Chişinău, Nina Vascan în fabricarea unei aşa – numite „legalizări” a operaţiunilor ilicite săvârşite de gruparea lui CAŞEI şi anume spălare bani, evaziune fiscală şi scoatere frauduloasă a banilor din bugetul de stat, sub pretextul returnării de TVA, care, de fapt, nici nu fusese plătit către buget.
Prin hotărârea din 15 decembrie 2008, cauza civilă nr. 3350/08, judecătorul Nina Vascan a legalizat pur şi simplu fraudele fiscale ale grupării lui Caşcei, cu implicarea firmelor fantomă Bovcomerţ S.R.L., Maruh-construct S.R.L şi a „Gasvat Grup” S.R.L, înregistrată pe numele lui Vadim Ciornea. Mai exact, prin acea hotărâre, judecătorul admitea acţiunea în contencios administrativ înaintată de S.R.L. „Gasvat Grup” catre Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Coruptiei prin care se anula hotarârea de încălcare a legilor fiscale, cu nr. 03 -3/353 H din 26.06.2008 (n.r pentru clarificări există documentul probă anexat la articol).
Astfel, decizia judecătorului Nina Vascan a oferit membrilor grupării lui CAŞCEI oportunitatea de a evita răspunderea penală, a pus piedică încercării de stopare a acţiunilor ilegale ale acestuia de către organele de resort şi pur şi simplu a favorizat scoaterea frauduloasă din bugetul de stat a mai bine de o jumătate de milion de lei.
Astfel, în momentul în care vorbim de fraudarea bugetului de stat şi de returnarea nejustificată de TVA nu îi putem uita pe funcţionarii de stat care au contribuit la această acţiune frauduloasă şi care, respectiv, au stimulat înregistrarea şi utilizarea firmelor fantomă. Astfel, dacă nu ar fi primit susţinere din partea sistemului judecătoresc, în cazul de faţă, din partea judecătorului Nina Vascan, gruparea lui Caşcei nu ar fi reuşit să fraudeze sistemul fiscal al statului şi, mai mult decât atât, să scoată banii din bugetul de stat.
Aparent, conform conţinutului Curţii de Conturi, vinovăţia pentru fraudarea sistemului fiscal al statului este aruncată în cârca Inspectoratului Fiscal şi a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC). Însă, în acest context, nu poate fi trecut cu vederea faptul că, în cazul pus în discuţie de noi, chiar Curtea de Apel Chişinău a fost instanţa care a blocat de fapt activitatea Inspectoratului Fiscal şi a CCCEC. Instanţa de judecată a declarat operaţiunile frauduloase ale grupării lui Caşcei ca fiind legale, iar cele două instituţii menţionate anterior au fost pur şi simplu nevoite să se supună cu smerenie voinţei instanţei. Şi asta s-a întâmplat în mai multe cazuri.
Ca de obicei, pe banca acuzaţilor au nimerit persoane de care practic nu a depins stoparea fraudelor fiscale. Acest fapt nu poate decât să încurajeze şi mai mult grupările criminale specializate, precum este acea coordonată de cunoscutul Caşcei. Se pare că acestui personaj, de acum renumit, i se iartă totul şi i se dezleagă mâinile pentru ca funcţionari din spatele scenei să comită nestingheriţi o serie de abuzuri, cum, ar fi în cazul nostru instanţa de judecată.
Atât timp, când pentru fapta cuiva, altcineva este pedepsit pe nedrept, iar adevăratul făptaş beneficiază de imunitate, astfel neputând fi tras la răspundere, nu se va putea pune capăt fraudelor fiscale. Totodată, acuzaţiile nejustificate aduse persoanelor care nu sunt direct vinovate, nu vor face decât să stimuleze abuzurile celor cu autoritate, precum ar fi judecătorii.
Pentru ce să se sfiască reprezentanţii justiţiei moldoveneşti să îşi mai bage ceva bani la teşcherea, atâta vreme cât pentru faptele lor sunt traşi la răspundere alţi funcţionari sau instituţii şi atâta vreme cât problema gravă a situaţiei bugetului de stat nu îi afectează personal.
Deci, cum se spune la noi la moldoveni o mână spală pe alta.
Judecătorii din primă instanţă şi chiar clienţii lor, precum grupările de escroci financiari, nu ar îndrăzni să se folosească de instanţele de judecată, în aşa zisa „dezvoltare” a afacerii lor (care constă de fapt în obţinerea de venituri pe seama fraudării bugetului de stat) dacă nu ar fi siguri pe stabilitatea câştigurilor obţinute în cadrul instanţelor de judecată, în urma actelor de corupţie şi trafic de influenţă. Acea stabilitate necesară soluţiilor judiciare, care, în teoria dreptului, este denumită certitudine juridică, este asigurată de nimeni altcineva decât de autoritatea judecătorească superioară – Curtea Supremă de Justiţie.
În cazul relatat de noi, în speţa utilizată în calitate de exemplu şi mijloc de probă, certitudinea juridică a fost asigurată de Vera Macinskaia, Valeriu Arhip şi Tatiana Vieru, judecători ai Curţii Supreme de Justiţie. Ei au semnat decizia, datată din 27 mai 2009, prin care au respins cererea de recurs a CCCEC privind acea hotărâre judecătorească a Ninei Vascan.
Credem că dacă aceşti judecători, vor revedea, fie chiar fără o analiză în amănunt, acea decizie din 27 mai 2009, cauza nr. 3r-898/09, îşi vor da seama cât de evidente sunt abuzurile pe care le-au admis.
Nu credem că persoanele care au o fie şi o tangenţă nesemnificativă cu sistemul fiscal nu cunosc că plăţile în numerar dintre agenţii economici nu pot depăşi 1000 de lei, în timp ce, experimentaţii noştri judecători, au considerat că aceste reglementări nu se aplică în cazul firmei „Gasvat Grup”, acesteia permiţându-se plăţi în numerar de peste 244.000 lei.
În acest context, nu considerăm necesar a intra şi în alte detalii. Oricum, deciziile definitive ale instanţelor de judecată trebuie executate, fie ele juste sau nu, inclusiv de cei de la Inspectoratul Fiscal. Decizia Curţii de Conturi va servi doar ca sursă de informaţie pentru opinia publică.
În virtutea dispersării responsabilităţilor chiar şi în cadrul instanţelor de judecată precum şi a piramidării procesului infracţional, escrocii şi complicii acestora au posibilitatea de a scăpa basma curată şi chiar de a deveni oameni de afaceri precum şi de a racola cu uşurinţă complici din cadrul funcţionarilor de stat. Cei ce li se opun riscă a fi sancţionaţi de însăşi sistemul de guvernare a statului. Împotriva valului nu poţi sta zid…
În concluzie, putem spune că hotărârea Curţii de Conturi vine doar în susţinerea escrocilor şi în stimularea eludărilor fiscale, întrucât concentrează atenţia asupra celor care nu sunt direct responsabili şi de care nu depinde rezolvarea problemei… Concluzia nu poate fi decât una: pentru moment, în Republica Moldova, justiţia joacă doar rol de paravan al escrocilor şi fraudelor.
