Fără cuvinte

Motivele nu pot trece dincolo de nevoia de a rămâne în limitele discreţiei. Prezenţa mea pe acest blog nespus de drag se întrerupe aici, odată cu această intervenţie. Sper ca patroana lui să ia în considerare posibilitatea ca textele mele să fie vizibile eventualilor vizitatori, vechilor prieteni ai scrisului nostru. Nu vreau să organizez o colectă de semnături de susţinere, nici un priveghi. Dacă am putea, am vorbi acum cu toţii, laolaltă, ne-am spune unde am greşit, ce am fi făcut altfel, unde am procedat înţelept, dar nu uităm că suntem toţi doar nişte nicknames mai mult sau mai puţin consistente. La o sumară rememorare, cel mai mult regret felul în care am scris despre Alex. Leo Şerban prima oară când am făcut-o. Apoi, îmi cer scuze pentru toate derapajele din comentarii. Pentru obrăznicii şi impoliteţuri. La bună vedere pe când lucrurile vor intra în "ordinea lor naturală".