Analizând perioade îndelungate de timp, avem posibilitatea să captăm efectul schimbărilor structurale în economia Republicii Moldova.
Astfel, observăm că numărul persoanelor ocupate în economia naţională a scăzut pe parcursul ultimilor 8 ani cu 356,8 mii. Cel mai drastic a scăzut numărul persoanelor ocupate în sectorul agricol – cu 451,8 mii (-64%). În schimb, 20,1 mii de moldoveni au devenit între timp constructori, 36,3 mii s-au făcut negustori, iar 25,6 mii au îmbrăţişat alte activităţi. Concomitent, cu 13,1 mii a crescut numărul medicilor, profesorilor şi funcţionarilor publici.
Desigur, diferenţa se regăseşte în rândul persoanelor emigrate. Iată, deci, 360-380 mii este o estimare rezonabilă a numărului de migranţi.
În comparaţie cu semestrul I al anului precedent dinamica populaţiei ocupate nu este mai puţin tranşantă: sectorul pierdant al economiei continuă să fie agricultura care într-un singur an a devenit mai mică cu 87,9 de fermieri, vânători şi pescari. Sold pozitiv înregistrează aceleaşi enigmatice “alte activităţi” care, presupun, înglobează specialişti din sectorul telecomunicaţiilor, tehnologiilor informaţionale, consultanţă, etc. Ar fi cazul să ştim ce profesii anume intră în această categorie, a cărei cotă a crescut în 8 ani de la 5 la 9% din totalul populaţiei ocupate.
În acelaşi timp, cred că pe parcursul tranziţiei am reuşit să pierdem eticheta de “ţară agrară”. Cota moldovenilor ocupaţi în sectorul agricol a scăzut de la 48% în trimestrul I, 2000 la doar 23% în trimestrul I al anului curent. Adică avem tot atâţia fermieri, câţi mefici, profesori şi funcţionari publici luaţi la un loc.
Sursa: Biroul Naţional de Statistică
