Vînturi lungi de toamnă.
Mă îndrept spre parcul din Valea Trandafirior. Totul în jur e atfel, merg pe cărăruşă dar deacum fără soare, lumişuri fără flori, lungă linişte. Şi deoadată îmi amintesc un vers pe care o îngîn. „Cerul şi-a schimbat veşmîntul Ploaia parcă stă să-nceapă Printre brazi coboară vîntul Ca un foşnet lung de apă.” Mă opresc să mă uita dacă nu e [...]Sursa
2007-10-24 17:47:07