Întrerupem această emisiune pentru a...

Îmi întrerup, pentru scurtă durată - 5 minute, inventarul. Am găsit azi un "ceva" citabil din I.T. Morar - A fi sau a nu fi pe Facebook? - Cotidianul. Ba, mai mult, ca să fiu şi mai hermeneut: mi-a plăcut! Situez acest citat alături de cele preluate de mine pe blog - Ş-înc-o dată, măi, flăcăi! - din interviul dat de C.T. Popescu EVZ (interviu citat admirativ şi de Dan C. Mihăilescu în nr. pe mai al Ideilor în Dialog). Este încă o binevenită probă de gândire sănătoasă în vremurile astea marcate de obsesia "comuniunii online", de afirmarea de sine la... adăpostul anonimatului autist. Între atâţia amăgiţi (scriitori, lideri de opinie, e-jurnalişti), ceva mai copţi ca vârstă, care se screm să treacă drept simpatici şi puşi la punct cu toate "cuceririle ştiinţei şi tehnicii", ITM face figură tonică, încurajatoare. Încurajatoare, pentru că dl Morar are foarte mulţi netfani extrem de fragezi. Speranţa mea e că măcar unii vor avea ochi să vadă şi să urmeze opinia mentorului lor în privinţa (in)utilităţii, imbecilităţii, site-urilor de mincinoasă "prietenie". Suntem nişte chipuri tot mai triste noi, oamenii, cu cât părem mai veseli a ne arunca în aceste ipocrite "apropieri" la kilogram. ***"Blogul îmi ia multă vreme şi-mi alimentează integral setea de a comunica pe Internet. Nu pot fi prieten cu oameni pe care nu-i cunosc, la mine împrietenirea nu e un act în care bagi parola şi, gata, a crescut numărul celor cu care eşti prieten. Poate sunt de modă veche (unii ar spune că sigur sunt), dar nu, mulţumesc. Iar cantitatea pentru mine nu e un criteriu la măsuratul prietenilor (...)***Am 15.000 de prieteni pe Facebook pentru mine nu înseamnă nimic. Şi, ce faci cu ei? Unde vă vedeţi? Unde călătoriţi împreună? Unde schimbaţi cărţi între voi? Îmi spui cum arată prietenul 12.950? Şi dacă nu-ţi merge Internetul o săptămână, cum iei legătura cu miile de prieteni? Eu nu am nevoie de un registru în care să-mi notez prietenii pentru a putea să-i număr. Prietenii mei sunt mai puţini, dar îi ştiu pe toţi după nume, fără să frunzăresc vreo agendă de hârtie sau electronică (...)***Până atunci, eu voi considera că prietenia e o formulă vie, nemijlocită de parole, IP-uri şi modemuri. Ceea ce trăiesc cei din „grupurile de prietenie“ de pe net mi se pare un soi autentic de singurătate electronică, de singurătate în reţea."***EXCEPŢIONAL, dar...adevărat!