Altă pereche de omonime gramaticale o formează cea a ortogramelor: ţii -ţi-i. Astfel ortograma ţii se referă la verbul a ţine la modul indicativ, t.prezent, persoana II singular.
De exemplu:
Geneza 6:19 Din tot ce trăieşte, din orice făptură, să iei în corabie câte două din fiecare soi, ca să le ţii vii cu tine: să fie o parte bărbătească şi o parte femeiască.Ţi-i se scrie prin cratimă , deoarece se rostesc într-o singură silabă două cuvinte: ţi-pronume personal, pers.II sing. şi i- verbul a fi la prezent.
De exemplu:
Judecatori 7:4 Domnul a zis lui Ghedeon: „Poporul este încă prea mult. Coboară-i la apă, şi acolo ţi-i voi alege; acela despre care îţi voi spune: „Acesta să meargă cu tine”, va merge cu tine; şi acela despre care îţi voi spune: „Acesta să nu meargă cu tine”, nu va merge cu tine.”
