De ceva timp mă urmăreşte ideea de a scrie despre apele făcătoare de minuni. Cunosc o mulţime de cazuri de vindecări miraculoase ale oamenilor care s-au scufundat în izvoarele pline de sfinţenie. Apa este mult mai mult decât un simbol al vieţii, ea înseamnă purificarea sufletului şi trupului prin spălarea de păcate. Oricine s-a scufundat şi a crezut cu tărie în puterea Celui de Sus, a Maicii Domnului, a Sfinţilor, s-a rugat cu lacrimi, poate vorbi cu multe emoţii despre tămăduirea ca prin minune. Vă îndemn să treceţi şi să simţiţi miracolul apelor basarabene. Oriunde veţi merge – la Saharna, Cuşelăuca, Hagimus etc. – darul de minuni e peste tot, dar important e să aveţi inima curată şi dorinţa nestăvilită de vindecare.
Primul izvor al Maicii Domnului
Unul dintre cele mai importante Izvoare ale Tămăduirii de pe pământ are o istorie mai veche de 1500 de ani şi porneşte de pe timpul domniei împăratului bizantin Leon cel Mare. Se spune că încă pe atunci când nu era pe tron, acesta a întâlnit un orb, pe care l-a ajutat spre a merge unde avea nevoie. Bătrânul avea un har deosebit în a povesti despre izvoarele şi lacurile ce sunt ocrotite de Maica Domnului. Potrivit tradiţiei cei doi, copleşiţi de discuţiile de o înaltă profunzime spirituală, s-au rătăcit în acele sălbatice împrejurimi împădurite. (more…)